Imaginile sunt de pe pagina de internet a producătorului maşinii (nu-l nominalizez, că nu m-a plătit pentru reclamă).
Să revenim acum la timbrele noastre. În articolele precedente m-am referit la aceste matriţe perfor, acum aţi văzut şi imagini ale lor. Vorbeam în articolul precedent de matriţele utilizate la dantelarea mărcilor din emisiunile Bucureşti I şi II. Chiar şi astăzi, costul unei asemenea matriţe este destul de ridicat, din cauza operaţiunilor destul de complicate necesare pentru confecţionarea ei (este un dispozitiv de mecanică fină la care toleranţa este foarte, foarte mică). Cred că vă daţi seama că pe timpul imprimării mărcilor Bucureşti nu prea existau fabricanţi de aşa ceva pe la orice colţ de stradă...
Având matriţa de perfor în faţă, nu prea pot fi de acord cu părerile potrivit cărora există "slabe variaţii ale dimensiunilor", deoarece din punct de vedere tehnic, variaţiile nu pot apare decât dacă se schimbă matriţa utilizată. Revin asupra acestor matriţe: iniţial la Fabrica de Timbre, pe timpul imprimării mărcilor Bucureşti I, existau două matriţe: B1 (11 dinţi pe 2 cm) şi A (13½ dinţi pe 2 cm). Undeva spre 1881, este introdusă în serviciu a treia matriţă, B (11½). Tocmai datorită celor prezentate, eu cred că este necesară o reconsiderare a modului în care sunt tratate dantelurile în cataloagele româneşti.
Pff, m-am pierdut printre randuri...:)....
RăspundețiȘtergereCred că pozele astea m-au lămurit. Este exact ce voiam să ştiu. Puţin probabil să fi fost pe atunci în dotarea vreunei fabrici 10 seturi de astfel de matriţe. Şi văd că aveţi şi date când s-a făcut dotarea cu ele.
RăspundețiȘtergereCât despre odontometre, aveam şi eu tot felul de minuni, din carton şi mai rar din celuloid, cu care s-ar putea obţine tot setul de danteluri pomenit prin cataloage! Aţi atins o problemă spinoasă şi căreia se pare că i-aţi găsit rezolvarea.
Iulia, am spus din titlu că problema este cam tehnică.
RăspundețiȘtergereCornelius Ionescu: Poate acum încep să mă fac înţeles de ce mă opun catalogării unor... varietăţi.
RăspundețiȘtergereCât despre odondometru, cel mai bun este cel realizat de mine. Cu regula de 3 simplă! Păi, pe 2 cm există un număr de dinţi, nu? În orice program de grafică vectorială oricine îşi poate realiza un astfel de odontometru, nu din juma-n juma', ci chiar din 0,1 în 0,1! Mai bun decât oricare dintre cele existente pe piaţă şi vândute pe euroi buni.
Başca, în Photoshop se poate măsura la mare fix o dantelură, voi face un mic tutorial (ca să mă înjure toţi nemţii care vând accesorii!) :))
Cât despre datele introducerii, nu există documente, dar există mărci obliterate. Am urmărit cele mai timpurii date întâlnite, la mărcile care mi-au trecut prin mână. Probabil că nu i-a venit nimănui ideea asta, dar aceasta este baza cercetării unei emisiuni (bineînţeles, şi pe lângă alte elemente).
Buna ziua! Daca aveti un tutorial pt masurarea dantelurii v-as fi recunoscator.
ȘtergereMultumesc!
Bună ziua,
ȘtergereOdată scanată la un factor de mărire precis stabilit (de exemplu 100%), imaginea unei mărci se poate deschide într-un soft dedicat pentru procesarea de imagini, iar dantelura se poate măsura, pur şi simplu, aşa cum am arătat aici (selectaţi adresa şi introduceţi-o în bara de adrese a unui browser - în cuprinsul comentariilor nu pot seta linkuri):
http://romanianstampnews.blogspot.ro/2011/09/dantelura-la-marcile-emisiunii-paris.html
Interesanta lectia. Cata munca pentru un timbru. Inginer trebuia sa ma fac:))
RăspundețiȘtergereSalutari cu bine!
tu26dor: Păi, e cam în orice domeniu, multă transpiraţie şi-o secundă inspiraţie!... :D
RăspundețiȘtergerefiecare meserie cu frumusetea sa...este foarte interesant...O seara buna!
RăspundețiȘtergereMulţumesc frumos, Tamy, tocmai pregăteam ceva frumos, cum ai pus şi tu...
RăspundețiȘtergereSave MAX !
RăspundețiȘtergereRECONSTITUIREA ISTORIEI este o necesitate a conştiinţei umane .
Pasionat de tehnică fiind am demontat nenumărate maşinării , lovindu-mă cu palma peste frunte ,ca admiraţie pentru ceea ce au conceput generaţii de ingineri extrem de dotaţi şi de ambiţioşi. Urmărirea evoluţiei tehnologiei oricărui domeniu de fabricaţie este ceva fascinant deoarece poţi surprinde inteligenţa şi creativitatea în fapt a unor reprezentanţi ai speciei umane (meseriaşi ,meşteşugari , ingineri cu şi fără patalama , ucenici ambiţioşi şi perseverenţi).
De bună seamă că , principial , aşa or fi funcţionând şi maşinile de dantelat timbrele de la 1872 şi de mai târziu. ŞTIU ce înseamnă FIABILITATEA unei maşinării din proprie experienţă atât ca proiectare cât şi ca exploatare. Nu-mi pot permite să descriu aici tehnologii pe care le-am întâlnit. Şi echipamente tehnologice de generaţie 2005-2010 .
DAR , DAR , DAR , toate aceste echipamente sunt operate de indivizi umani care au un nivel de calificare mult inferior inginerului proiectant. Ce vreau să spun ? Vreau să spun că pe fluxul tehnologic intervine , GHICI CINE ? , MUNCITORUL DOREL , operatorul DOREL , fie el franţuz , englez , român sau bulgar. Ce te faci tu filatelistule când francezul Dorel sau românul Dorel de la perforare trage de coala de timbre tocmai în acţiunea perforării colii ? Trage aşa , să meargă planul mai repede , şi să poată ajunge mai repede în raiul Julietei .
În mod cert are loc o deformare a hârtiei şi implict a dantelurii . Totul este un exerciţiu de imaginaţie. Dar , conform cercetătorilor domeniilor tehnologice , perfect plauzibil .
De aceea eu sunt de acord cu afirmaţia existenţei unor ,, slabe variaţii ale dimensiunilor,,.
Numai bine !
Andrei , Vatra Dornei
Salve Max !
RăspundețiȘtergereDe mai multă vreme am vrut să te întreb : este posibilă conceperea unui soft care să permită citirea fără dubii a dantelurii ? (intervine scanarea )
Odată odondometrul conceput aşa cum spui , şi de asemenea şi softul , cred că s-ar limpezi mult apele .
Sau că că am avea surprize care ar da peste cap toate Cataloagele Filatelice !
Cu prietenie filatelică ,
Andrei , Vatra Dornei
Andrei: La 1872 nu ştiu cum erau maşinile construite. Dar acum, muncitorul DOREL nu poate să îşi bage mâna, să tragă de coală (poate să rămână făr ea dacă o face...). La 1872 coala se prindea cu ace pe un suport, nu era ţinută de mâna lui Dorel în maşină.
RăspundețiȘtergereExistă soft pentru măsurarea dantelurii, dar nu am încercat niciun pachet.