Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 20 august 2011

O mică aventură la Braşov

Nu vă gândiţi la prostii! Secretară n-am, şi nici nu sunt în limbă după vreo "pitzi".

Braşovul este gazda devenită deja tradiţională a Târgului Colecţionarilor. Acesta a şi constituit motivul pentru care, cu căţel şi cu purcel ne-am trezit cu noaptea-n cap, ne-am adunat şi apoi am pornit-o vitejeşte pe şoselele patriei (parţial în reparaţii interminabile), cu gândul să ajungem cât putem de repede la locul cu pricina. Habar n-aveţi ce sacrificiu am făcut pentru asta: dimineaţă am renunţat la o JUMĂTATE de cană de cafea!

După strângerile de mână de rigoare, de la prima oră, a urmat "examinarea" meselor cu clasoare, cutii, albume şi alte chestii din aceeaşi categorie, capabile să crească pulsul împătimitului. Am rămas oleacă decepţionat: multă lume de prin toate colţurile ţării, ba chiar şi câţiva invitaţi "de afară", dar piese de interes potenţial - deloc! Parcă se simte că sunt mulţi plecaţi prin alte părţi, în chestia aia denumită "concediu".

De ales, tot m-am ales cu ceva, unul dintre cunoscuţi gratificându-mă cu un catalog.

Mai spre prânz ne-am adunat din nou, cu căţei şi purcei şi am purces la un mic expres să savurăm nişte chiftele (tot mă gândeam la cafeaua abandonată de dimineaţă acasă, dar n-am avut curajul să gust ceva local). Zicându-ne unul altuia... "băi, parcă tot mai bine e acasă!...", ne-am suit în maşină şi am luat-o în sens invers pe şoselele chinuite de veşnicele reparaţii, spre Bucureşti. Ne-am oprit într-o parcare, unde ne-am făcut o mică aprovizionare cu sirop de cetină şi de afine (pentru puştimea rămasă acasă), aşa cum facem de obicei când vizităm cetatea Kronstadt. Am făcut eu şi ceva poze, dar nu pot să vi le arăt decât pe ălea pentru care am primit aprobarea...


Pe drum am avut parte şi de o mică aventură. După ce depăşisem Comarnicul, s-a înegurat deodată şi s-a pornit o ploaie de vară cu bulbuci, aşa cum n-am mai văzut de mult timp. Dar până am ieşit din Breaza, s-a oprit, s-a luminat din nou şi am început să ne simţim iar în masină precum peştele dintr-o conservă pusă în cuptorul cu microunde. În ciuda aerului condiţionat.

Primul lucru pe care l-am făcut după ce-am ajuns acasă, a fost să-mi arunc un ochi după jumătatea de cană de cafea "abandonată" de dimineaţă. Apoi m-am întins oleacă în faţa televizorului, dar se pare că mi s-a cam rupt filmul...

16 comentarii:

  1. Of, mi-ai taiat elanul de la inceput,cand tocmai ma gandeam ca o sa citesc o picanterie,ceva... Dar tu nu, nu ai secretara si nici cu "pitzi" nu le ai... :P Mi-a mai trecut insa cand am vazut ca v-a prins ploaia, asta e ceva ce sigur imi place...

    RăspundețiȘtergere
  2. lunapatrata: Ei, ce să-i fac, au cam trecut vremurile aventurilor şcolăreşti... :))
    Dar la faza cu ploaia, sigur avem preferinţe diferite. Pe mine mă omoară vremea închisă.

    RăspundețiȘtergere
  3. se pare ca ai "lipit" filmul si ai revenit :))
    cel putin ai evadat pentru cateva ore din orasul de beton...e si asta un castig...ai respirat aer cu aroma de cetina si ai mai vazut si o ploaie ca-n povesti....
    hmmm...sa ma fi angajat vreo agentie de turism sa promovez Valea Prahovei si eu sa nu am habar? :)))

    RăspundețiȘtergere
  4. Pandhora: Am norocul că oraşul (la mine în cartier) nu prea e numai beton. E mai multă verdeaţă ca-n centru. Dar cu ieşirea, ai dreptate. Merită, măcar şi pentru o zi, să mai faci câte-o ieşire.

    RăspundețiȘtergere
  5. :)) ce aventuraaaa!
    Asa deci, Târg al filatelistilor? si eu care credeam ca un târg al olarilor sau... ceva de genul casnic... Mai, dar tu esti un adevarat împatimit al timbrelor! Felicitari!
    Sa ai o duminica placuta!

    RăspundețiȘtergere
  6. Carmen: E o manifestare cu o tradiţie îndelungată.
    Dar... nu te-ai convis că-s puţin "plecat de-acasă" cu timbrele ăstea? :))
    Mul'umesc frumos! La fel îţi doresc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ah!Ce fotografii frumoase!Măcar ai profitat atât cât s-a putut de aerul proaspăt!

    RăspundețiȘtergere
  8. Vera: Doar puţin din păcate (că ne-a cam presat timpul), pe durata scurtelor popasuri.

    RăspundețiȘtergere
  9. zic si eu la fel cu Carmen: ce aveturaaaa :))))
    Hai, ca ai povestit frumos....dar eu credeam ca ati dat peste vreo Draculina prin munti, ca v-a muscat ceva de vreun deget, ca a facut seful pojar , chestii de-astea soft :D
    Frumoase poze, mi-e dor de Brasov...........

    RăspundețiȘtergere
  10. hapi2233: M-ai făcut să râââd!!!
    E o aventură mai nevinovată. :)
    Şi mie mi-a fost dor. Aş fi vrut să am mai mult timp, să fac şi o plimbare prin centru, care-mi place la nebunie. Dar... poate data viitoare.

    RăspundețiȘtergere
  11. E superb centrul Brasovului si Biserica....si toate astea vazute de pe Tampa..
    Si ce bucatari au unele localuri pe-acolo, maaama

    RăspundețiȘtergere
  12. hapi2233: Da, ai dreptate! Chiar în piaţa din centru, unde-i primăria veche, era odată un restaurant (Floarea de Colţ îi spunea) unde ne opream când ieşeam de la târgul filatelic (pe vremea aia târgul se făcea la Cerbul Carpatin). Era o adevărată nebunie aici (acum nici nu ştiu dacă mai este...).

    RăspundețiȘtergere
  13. Si aerul acela de munte face pofta pentru "papa bun"
    Brusc mi s-a facut pofta de slanina prajita la foc, afara.....desi eu nu mai consum porc de cativa ani :D
    Asa ca ar fi o "mare aventura" sa mananc asa ceva , acum....

    RăspundețiȘtergere
  14. hapi2233: Na că mi-ai adus aminte de o altă "aventură" pe care am avut-o la Cheia prin '80: am făcut un foc de tabără şi am mâncat slănină prăjită de ni s-a aplecat! Nu ne-a trecut decât cu câteva navete de bere... :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Ahaa, sigur ca de la bere a trecut....lasa , macar va pregatiti cu metoclopramid si omeran data viitoare ca sa nu mai fiti nevoiti sa apelati la "mijloace neortodoxe" :))

    RăspundețiȘtergere
  16. hapi2233: Cred că vorbeşti limbi străine cu mine, că habar n-am ce-s ălea. Ceva doftorii bănuiesc...

    RăspundețiȘtergere