Am observat la un timbru de ajutor de 5 lei brun cu supratiparul MViR caligrafiat o varietate interesantă:
Pe marginea superioară a clişeului se distinge clar o pată liniară aproape continuă de culoare, care a fost generată de un spaţiu tipografic dispus probabil pe marginea colii de imprimare sau între două plăci de aliaj.
Aceste timbre (ca şi restul timbrelor fiscale, dar şi a mărcilor poştale din epocă) au fost imprimate cu ajutorul unor plăci din aliaj de zinc conţinând un număr multiplu de clişee realizate prin multiplicare galvanică, fixate pe un suport din lemn cu ajutorul unor cuie. La această valoare nu am avut niciodată la dispoziţie coli întregi pentru a putea determina numărul de clişee de pe placa din aliaj, dar pentru alte timbre sau mărci poştale din epocă s-au utilizat ori plăci conţinând câte 25 de clişee (cum s-a întâmplat şi ceva mai târziu la mărcile uzuale Ferdinand "cap mare"), ori plăci cu câte 100 de clişee (cum s-a întâmplat la unul din tirajele timbrului pentru asistenţă socială de 50 bani roşu).
Realizarea planşelor de tipar pentru timbrele fiscale şi mărcile poştale din perioada Primului Război Mondial şi din prima parte a perioadei interbelice este unul dintre subiectele aproape necunoscute colecţionarilor.
Am sa-ti pun la dispozitie colile care deja le detin.E mult de lucru la emisiunile acestea si inca nu am gasit timpul necesar sa le aprofundez. Si detin cateva mii de timbre in blocuri, fragmente mari si coli de 100. Presupun ca s-au tiparit in coli de 100 dar nu am nimic cu margine de coala care sa sustina ipoteza. Tot atata de bine se puteau tipari in coli de 400. Nimeni nu poate confirma sau infirma.
RăspundețiȘtergereDin câte cunosc, planşele de tipar conţineau câte 200 de clişee confecţionate din câte 8 sau câte 2 plăci din aliaj. Timbrele s-au livrat însă în coli de câte 100 de bucăţi, fără margini.
Ștergere