Multe piese frumoase se pot întâlni prin licitaţiile din străinătate. Nu este niciun colecţionar român interesat, la această oră, de perioada postclasică din fosta monarhie, de ştampilele unităţilor poştale aflate astăzi pe teritoriul românesc. Probabil că şi lipsa unei lucrări româneşti specializate contribuie la aceasta.
Astă toamnă am remarcat numeroase piese. Numai dintr-o singură licitaţie germană (Deider, 14 octombrie) s-ar fi putut procura maimulte piese, care de care mai frumoase. Am să exemplific doar cucâteva care mi-au plăcut mie în mod deosebit.
Carte poştală maghiară expediată în august 1871 la Viena, prin intermediul poştei ambulante feroviare (ambulanţa nr. 4, Pesa - Timişoara). Chiar dacă nu este lizibilă în totalitate, este o ştampilă destul de rară.
Bucovina, 1873. O frumuseţe de ştampilă pe o carte poştală austriacă expediată de la Poiana Stampi la Viena.
Mandat poştal maghiar expediat în 1874 din Racoşul de Jos la Sibiu. Ştampilele sunt aplicate ca la carte.
O frumoasă ştampilă de mandat poştal aplicată la Rădăuţi în mai 1881 pe marca de 50 kreuzer din emisiunea 1867. De regulă, ştampilele de mandat sunt aplicate defectuos. Pe aceasă marcă nu văzusem decât ştampilele de la Cernăuţi şi Suceava.
Iată un domeniu de colecţionare, dar şi de studiu aproape virgine în România.
Bună Max!
RăspundețiȘtergereInteresant articolul tău!
Un sfârșit de săptămână minunat îți doresc!
Mulţumesc frumos Elena, la fel îţi doresc şi eu!
ȘtergereSalve Max !
RăspundețiȘtergereAr fi de aşteptat ca filateliştii etnici maghiari din România să se ocupe de acest subiect ! Un filatelist român ar trebui să cunoască foarte bine limba maghiară pentru a demara astfel de studii deoarece şi piesele şi arhivele poştale sunt în maghiară.
Nu cred că mai e nevoie de arhive, că au fost deja publicate (în maghiară). Cu cunoaşterea limbii, cred că ai dreptate. Dar nu e un obstacol de netrecut.
ȘtergereCupon Mandat Poştal maghiar.E un formular aproape identic cu acela utilizat la noi prin anii '60... până prin '90.Chiar rămân uimit de similitudine.Se pare că, uneori, marile imperii au adus şi lucruri bune..."Codul lui Napoleon", bunăoară...:)))
RăspundețiȘtergerePrin cuponul de mai sus, cineva din Racoşul de Jos (aflat în jurisdicţia poştală a Sibiului) trimite doar 2 forinţi unui anume Kiss Gábor, învăţător, menţionându-se că locul de predare a (imensei) sumei de bani să fie chiar la şcoala acestuia din Odorheiul Secuiesc...
Cu bine şi mulţi bani prin mandat poştal ! :)))
Modul în care austriecii au pus la punct serviciile poştale a constituit un model pentru multe ţări. Nu degeaba administraţia poştală era comparată cu armata.
ȘtergereŞi mie îmi place să "descopăr" diferitele detalii găsite pe corespondenţele vechi de orice fel. Câteodată mă gândesc la cei care au fost destinatarul şi expeditorul obiectului de corepsondneţă - erau oameni ca şi noi, doar că au trăit în altă epocă... :)
Ciprian sunt; te anunt ca, incepand din aceasta duminica, imi mut blogul de pe Blogger pe Wordpress. Sper sa ma citesti in continuare la noua adresa, http://www.blogdedorna.wordpress.com, iar daca ma ai in blogroll, sa schimbi doar linkul. Iti multumesc mult pentru timpul acordat. Toate bune si o duminica de primavara cat mai superba!
RăspundețiȘtergereEste OK Ciprian, mulţumesc că m-ai anunţat. Am făcut deja schimbarea.
ȘtergereApreciez, Max! Dupa cum cred ca ai observat, linkul blogului tau a fost asezat la loc de cinste si pe noul blog! Toate bune si o duminica cat mai placuta (ca tot ai parasit Life in Pictures-ul). ;)
ȘtergereMulţumesc, Ciprian.
ȘtergereN-am părăsit "Life in Pictures", am luat doar o pauză, nu am timp să mă ocup de vizite la cei înscrişi, aşa că am lăsat-o deocamdată mai moale.
pe mine ma fascineaza in continuare caligrafia....
RăspundețiȘtergereŞi pe mine.
ȘtergereOare de Paste o sa primim ilustrate cu puisori si iepurasi si oua rosii ? Eu inca astept POZE cu lucruri simpatice, inca mai astept rabadator si pozele de circ...ca la stampile zau ca nu ma pricep, eu fiind functionar doar pun stampile din cand in cand, dar nu am luat in consideratie niciodata de ce fac asta...cred ca e, intr-adevar, total intamplator, deoarece, desi eu de mic am avut cheamre reala de a dori sa ma fac functionar, totusi credeam ca asta implica doar aranjat de diverse hartii in dosare, de decis aranjatul fie in ordine alfabetica fie numerica de caz, si completare de formulare si casute cu diverse bife, la stampile nu ma gandisem la acea varsta...mai rau, nu stiu de ce mereu imi iese stampila pe dos, adica cu capul in jos...efectiv NU pot sa tin minte unde e susul stampilei, si unde e josul ei, si chiar daca am incercat diverse trucuri ca sa nu mai gresesc, de obicei tot imi iese pe dos, si, din pacate, chiar mai adesea pe hartiile unor oameni care mie imi sunt chiar mai simpatici, pe cand la aia antipatici nu stiu cum se face ca stampila mereu le iese bine..ff frustrant.
RăspundețiȘtergereCred că se aplică vreuna din legile lui Murphy. :)
Ștergere