Oficiul (agenţia) de origine nu se poate identifica, din cauza ilizibilităţii ştampilelor de plecare, din care cu greu se poate distinge doar luna şi anul (septembrie 1925), dată confirmată de ştampila de tranzit aplicată în Egipt, la Port Said (pe verso).
Lucrul curios este generat de francatură. La acea dată era în vigoare tariful adoptat la 1 septembrie 1924 (care a rămas valabil până la 30 septembrie 1925, dar care a modificat doar contravaloarea treptelor de greutate pentru fiecare 20 de grame, la scrisorile simple externe). Tariful pentru o scrisoare simplă era de 10 lei, iar fiecare treaptă de greutate suplimentară (pentru fiecare 20 de grame sau fracţiune) era de 5 lei.
La scrisoarea de faţă, contravaloarea mărcilor poştale însumează 16,50 lei, la care se mai adaugă 85 bani în timbre de asistenţă socială, plus 25 bani un timbru statistic (aplicat pe verso şi care se vede clar că a fost"prins" pe marginea inferioară de ştampila egipteană de tranzit). La acea dată, obligatoriu era numai timbrul de asistenţă socială de 25 bani, dar numai pe scrisorile interne, nu şi pe cele expediate în străinătate. În cazul de faţă, toate timbrele, altele decât mărcile poştale, au fost tolerate fiind considerate benevole.
După valoarea francaturii, ea acoperă contravaloarea unei scrisori simple din treapta a doua de greutate (10+5 lei), diferenţa de 1,50 lei reprezentând suprafrancare. Este singura explicaţie pe care am putut-o găsi.
Piesa a fost oferită pe eBay.
Are cineva altă explicaţie pentru această piesă?
Exact la asta m-am uitat si eu; cam cati bani s-au dat pe timbre :) dar nu sunt specialista ca sa pot deslusi misterul.
RăspundețiȘtergere