Ca de obicei, aşa cum v-am obişnuit, revin cu o scurtă prezentare a pieselor mai frumuşele vândute în ultimele zile pe eBay, cu preţurile lor şi cu câteva opinii proprii.
Un frumos unicat de 40 parale Cap de bour din a doua emisiune a fost oferit pentru a nu ştiu câta oară. Dacă până acum, el a fost oferit la preţ fix, de această dată preţul de plecare a fost coborât de proprietar şi, deşi a existat o rezervă de preţ (în mecanismul celor de la eBay înseamnă că piesa nu se vinde dacă nu se obţine un preţ minim stabilit de proprietar), competiţia a făcut până la urmă ca spiritele să se încingă puţin. Marca a fost vândută cu 252 dolari după 27 de biduri.
Cei care nu sunt familiarizaţi cu caracteristicile clişeului pot face o comparaţie cu falsurile prezentate acum câteva zile.
Iată o scrisoare expediată în octombrie 1876 de la Ismail la Pesta, în Ungaria. Este o piesă la care trebuie să recunosc că m-am cam "holbat" puţin, deoarece are două elemente care m-au pus în gardă atunci când am văzut-o prima oară. Primul este francatura, care este formată dintr-o marcă de 15 bani şi două mărci de 5 bani, toate din emisiunea Paris, 1872. Ea corespunde unui total de numai 25 bani, deşi pentru scrisorile externe, tariful a fost de 30 bani (între 10/22 august 1876 şi 20 martie/1 aprilie 1879). Al doilea element este modul de aplicare a degetarului JSMAIL pe marca de 15 bani. Comparând însă datele de pe ştampile (JSMAIL 15 OCT, GALATI 16 OCT, PLOESTI 17 OCT şi BRASSO 18/10) am ajuns la concluzia că este totuşi o scrisoare francată insuficient, dar netratată ca atare. Dacă are cineva altă părere, îl rog să nu ezite.
Scrisoarea a fost vândută cu 187 dolari, nefiind decât un singur doritor (acesta a fost şi preţul de plecare cu tot cu cheltuieli de transport; fiind destul de ridicat, lipsa amatorilor fiind de înţeles).
Un lot interesant, alcătuit din patru scrisori, toate purtând francatură formată din mărci ale emisiunii Efigii, a trezit un interes mai slab decât mă aşteptam. Ilustrez numai două din cele patru piese (click pe imagini pentru mărire).
Piesele se pare că fac parte din arhiva aceeaşi întreprinderi, toate fiind datate 1910 (ceea ce contrazice data scoaterii din circulaţie vehiculată prin cataloage; Michel-ul menţionează ca dată limită a puterii de francare 22 mai 1907, dar aceste piese, corespondenţe comerciale, este clar că nu sunt făcături). Aceste piese au fost oferite cu ceva timp în urmă la o licitaţie a casei maghiare Darabanth, dacă îmi mai aduc bine aminte, dar preţul mare de plecare a cam alungat potenţialii doritori. Iată că acum au apărut pe eBay.
Lotul a fost vândut cu 202 dolari, după 13 biduri.
Această scrisoare (click pe imagini pentru mărire) este interesantă atât prin francatură, cât şi prin persoana destinatarului: feldmareşalul Mackensen în persoană! Este un plic recomandat expediat din Buzău la Bucureşti, circulat "pe bune". Probabil că persoana destinatarului este elementul care a atras doritorii, întrucât piesa s-a vândut cu 170 euro, după 5 biduri.
Situaţia a stat puţin altfel pentru o altă piesă interesantă a ocupaţiei germane (click pe imagine pentru mărire).
Plicul a fost expediat în Germania prin intermediul poştei militare de campanie, în regim de trimitere expres. Pe ştraiful de 5 mărci sunt patru amprente ale unei ştampile "Deutsche Feldpost" (poşta militară de campanie). Piesa a fost vândută cu numai 30 euro, dar după 16 biduri.
Plicul de mai sus este posibil să fie o "operă" de natură filatelică, mărcile acoperind numai suma de 17,50 lei (fără suprataxe), iar tariful pentru o scrisoare simplă externă era la data aceea 10 lei, plus alţi 10 lei pentru taxa de recomandare. Se pare că aceste "amănunte" sunt mai puţin cunoscute, iar lipsa vreunei ştampile de tranzit sau de sosire nici nu a mai fost băgată de seamă. După 14 biduri, piesa a fost vândută cu 92 dolari. Eu zic că nu merita.
Şi pentru că au fost cititori care m-au acuzat că nu vreau să prezint şi piese mai noi, iată şi două piese aparţinând republicii.
Coala mică de 8 mărci de poştă aeriană de la emisiunea ARLUS 1948 (click pentru mărire) a fost vândută după 29 biduri cu 214 dolari.
Iar pereche de coliţe nedantelate Soiuz-Apollo din 1971, ambele obliterate (probabil de complezenţă, nu ştiu prea mulţi nebuni ai perioadei în stare să le fi circulat) au întrunit 16 "sufragii", obţinând un preţ final de 112 dolari.
Până data viitoare, vă doresc o seară cât mai plăcută.
Din nou istoria se împleteşte cu filatelia (cartofilia).Referitor la plicul de la Ismail la (Buda)Pesta : iniţial mi-am zis că mărcile sunt ruseşti, mirându-mă că nu are nicio ..."slovă" rusească.Apoi mi-am amintit că după Războiul Crimeii şi până la 1878, cele trei judeţe din sudul Basarabiei au revenit României.Ismailul era românesc.Pe plic e scris în germană.Nu e de mirare pentru că în zona menţionată existau colonişti germani care şi-au denumit aşezările (satele) în nemţeşte.
RăspundețiȘtergerePlicul către Mackensen ar fost interesant dacă ar fi conţinut şi...scrisoarea!Cred că valoarea lui s-ar fi mărit cu mult...
O postare interesantă pentru care mulţumim mult!
Şi eu eram curios să aflu ce mesaj îi era adresat lui Mackensen, dar cred că nu era decât plicul, fără conţinut.
ȘtergereVă mulţumesc şi eu pentru completare.
Salve Max !
RăspundețiȘtergereDacă avem sigilii poştale oficiale pe buletinele de expediţii de exemplu ne putem gândi la un preţ mai ridicat al piesei ? ( nu vând , vreau să cumpăr)
Mulţumesc !
Nu ştiu la ce fel de sigilii te referi: este vorba de amprente în ceară a unor sigilii, sau de amprente ca ştampilă a sigiliilor, şi despre cel fel de sigilii e vorba: poştale, sau particulare? Poate avea importanţă.
ȘtergereSalve Max !
ȘtergereÎn cazul buletinului de expediţie de care vorbesc este prezent şi Cuponul. Pe cupon scrie-în trei limbi-că poate fi detaşat de destinatar. Apoi avem pe cupon ştampila oficiului poştal de expediţie şi dedesuptul ei sigiliul aplicat tot de oficiul poştal respectiv(pe sigiliu este trecut acelaşi nume de oficiu poştal plus alte însemne). Sigiliul este aplicat în zona menţionată expres pe cupon. Pasta sigiliului este dintr-o substanţă foarte dură(a devenit dură după aplicare desigur), extrem de bine lipită de cupon.Sigiliul este în stare perfectă.
Am văzut multe buletine de expediţie vechi(adică de pete 100 de ani) dar puţine aveau prezent cuponul, iar sigiliu în stare perfectă pe cupon şi mai puţine.
Să mai dau 10-15% în plus ?
Mulţumesc !
E un principiu universal valabil pentru cumpărător: cu cât mai ieftin, cu atât mai bine.
ȘtergereDacă formularul este multilingv, atunci probabil că este vorba de o expediţie internaţională. Cele sosite în Ro sunt de regulă mai comune decât cele plecate din Ro în alte ţări.
Acum mai depinde şi de francatură (dacă are) şi de ştampilele poştale care se regăsesc pe formular. Dacă sigiliul este poştal şi este întreg, atunci e mai bine.
De regulă, raritatea creşte odată cu greutatea coletului, deci cu suma plătită de expeditor. Dacă este porto (şi mai are şi timbre porto) este şi mai bine, mai ales dacă expedierea s-a făcut din Ro în altă ţară.
După cum vezi, sunt multe elemente de luat în calcul şi este destul de greu de spus ceva legat de valoare fără a vedea despre ce este vorba.
Dar încearcă aplicarea principiului arătat la început: este cea mai bună reţetă. :))