Citiţi memoriul (prezentat mai jos) şi nu vă feriţi să aveţi o opinie folosind formularul pentru comentarii de la sfârşitul articolului.
Puteţi face click pe oricare filă pentru a o parcurge mai uşor.
Se afișează postările cu eticheta Romfilatelia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Romfilatelia. Afișați toate postările
vineri, 10 aprilie 2020
Iar au încurcat personajul de pe timbru
S-a mai întâmplat, n-au învăţat mare lucru. Ca de obicei, când este vorba de istoria filateliei te pocneşte peste ochi câte-o astfel de chiflă. Drept pentru care preşedintele Federaţiei Filatelice Române a pus pe hârtie un memoriu adresat Preşedintelui României prin care se solicită retragerea de urgenţă din circulaţie a mărcii cu pricina şi machetarea unui timbru nou care să înfăţişeze personajul real.
Citiţi memoriul (prezentat mai jos) şi nu vă feriţi să aveţi o opinie folosind formularul pentru comentarii de la sfârşitul articolului.
Citiţi memoriul (prezentat mai jos) şi nu vă feriţi să aveţi o opinie folosind formularul pentru comentarii de la sfârşitul articolului.
miercuri, 20 iunie 2018
A fost aprobat bugetul Romfilatelia SA pe anul 2018
În Monitorul Oficial nr. 497 din 18 iunie a.c. a fost publicat ordinul comun al Ministerului Comunicaţiilor, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor Publice prin care a fost aprobat bugetul pe anul 2018 al SC Romfilatelia SA, filială a CN Poşta Română.
Cifrele din bilanţul aprobat pot fi parcurse în tabelul de mai jos (deşi în ordinul cu pricina nu este specificată unitatea în care sunt exprimate cifrele, cutuma de la Finanţe prevede mii lei).
Pentru a se putea face o comparaţie, rezumatul bilanţulului contabil realizat de Romfilatelia la 31 decembrie 2017 (conform informaţiilor publice de pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor) este prezentat mai jos:
Comentariile pe marginea cifrelor vă aparţin.
Cifrele din bilanţul aprobat pot fi parcurse în tabelul de mai jos (deşi în ordinul cu pricina nu este specificată unitatea în care sunt exprimate cifrele, cutuma de la Finanţe prevede mii lei).
Pentru a se putea face o comparaţie, rezumatul bilanţulului contabil realizat de Romfilatelia la 31 decembrie 2017 (conform informaţiilor publice de pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor) este prezentat mai jos:
Comentariile pe marginea cifrelor vă aparţin.
marți, 27 martie 2018
Hai să facem, ca să ne aflăm şi noi în treabă
Astăzi am dat peste un articol publicat pe pagina agenţiei Agerpres. Se anunţă că Poşta Română lansează un nou serviciu de imprimare personalizată a unor... etichete tip timbru. Adică nu timbre, ci numai etichete. Noul serviciu apare deja pe pagina de internet a Poştei, aici.
Ca să nu vă faceţi iluzii de pomană, etichetele nu au valoare poştală şi nu pot fi utilizate pentru plata serviciilor poştale. Păi care-i fumuseţea serviciului atunci? Că etichete poate să-şi scoată oricine la propria imprimantă, iar povestea cu dantelura nu mai este demult ceva specific în exclusivitate Poştei ori Fabricii de Timbre.
Aşa se întâmplă când cei care se ocupă de o treabă habar n-au ce se întâmplă la alte administraţii poştale. Serviciul cu imaginile personalizate este legat nu de etichete fără valoare, ci de timbre cu valoare nominală şi putere de circulaţie poştală. Exemple? Franţa, ori Austria. Sau mai aproape, în Moldova!
Povestea lucrului făcut numai pe jumătate este legată de impotenţa şefilor Poştei în administrarea reală a SA-ului Romfilatelia, în refuzul de a înţelege care e treaba cu monopolul punerii în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale, dar şi în neîndeplinirea atribuţiilor privind reglementarea acestei activităţi de către ANCOM.
Poate că are cine trebuie urechi de auzit.
Ca să nu vă faceţi iluzii de pomană, etichetele nu au valoare poştală şi nu pot fi utilizate pentru plata serviciilor poştale. Păi care-i fumuseţea serviciului atunci? Că etichete poate să-şi scoată oricine la propria imprimantă, iar povestea cu dantelura nu mai este demult ceva specific în exclusivitate Poştei ori Fabricii de Timbre.
Aşa se întâmplă când cei care se ocupă de o treabă habar n-au ce se întâmplă la alte administraţii poştale. Serviciul cu imaginile personalizate este legat nu de etichete fără valoare, ci de timbre cu valoare nominală şi putere de circulaţie poştală. Exemple? Franţa, ori Austria. Sau mai aproape, în Moldova!
Povestea lucrului făcut numai pe jumătate este legată de impotenţa şefilor Poştei în administrarea reală a SA-ului Romfilatelia, în refuzul de a înţelege care e treaba cu monopolul punerii în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale, dar şi în neîndeplinirea atribuţiilor privind reglementarea acestei activităţi de către ANCOM.
Poate că are cine trebuie urechi de auzit.
sâmbătă, 17 februarie 2018
Unde se ajunge atunci când statul îşi bate joc de colecţionari
Cei care sunt interesaţi de licitaţiile desfăşurate pe portalurile online au putut remarca recent o serie de vânzări care nu se întâlnesc în mod uzual: vânzări engros de serii şi coliţe româneşti relativ recente la preţuri destul de scăzute atât faţă de cotele cataloagelor internaţionale, cât şi faţă de echivalentul în euro al valorilor nominale cumulate.
Pentru ca cei care nu urmăresc licitaţiile să-şi facă o părere am salvat în câteva serii succesive capturi de ecran cu realizările (preţurile finale) ale unor astfel de licitaţii. Click pe imagini pentru mărire:
Şi acestea nu sunt toate! Capturile de ecran pe care le-am făcut sunt mult mai multe şi ca să le puteţi viziona pe toate în tihnă am realizat un fişier PDF care poate fi descărcat de la această adresă:
http://www.mediafire.com/file/shds2bcidkzk913/2018-02-17_eBay_Vanzari_engros.pdf
Fiecare captură de ecran conţine în colţul drept inferior şi "eBay item number" cu ajutorul căruia vânzările se mai pot consulta timp de o lună de la data încheierii.
Lucrul frapant pentru colecţionarul obişnuit din România este preţul final foarte mic în raport atât cu nominalul seriilor/blocurilor/coliţelor respective, cât şi cu valoarea nominală a acestora.
Să mă explic de ce este frapant: colecţionarului român obişnuit îi este imposibil să achiziţioneze timbrele la preţuri mai mici decât valoarea nominală. Aceasta în timp ce negustorii din străinătate care au comercializat aceste timbre, blocuri şi coliţe au beneficiat mai mult ca sigur de reduceri substanţiale faţă de valorile nominale, pntru că altfel nu şi-ar fi permis să le vândă la astfel de preţuri!
Că Romfilatelia (care este mai mult ca sigur "sursa" acestor mărfuri) şi-a permis să discrimineze colecţionarul român în raport cu negustorii străini nu cred că este un lucru care mai poate fi tăgăduit.
Pentru că am o experienţă câştigată în mulţi ani (apropiaţii mei ştiu de ce şi cum), am realizat rapid care este legătura şi care sunt raporturile dintre nominale, cote de catalog şi preţurile finale de vânzare. Cei neobişnuiţi însă cu aceste elemente s-ar putea să nu realizeze, şi pentru a-i ajuta am întocmit "băbeşte" un tabel cu aceste elemente pentru licitaţiile în cauză. Click pe imagini pentru mărire.
Cei interesaţi de acest tabel îl pot descărca în mai multe formate de la adresele următoare:
- în format PDF:
http://www.mediafire.com/file/o9683yve254mrgk/2018-02-17_Tabel_centralizator.pdf
- în format text (tab delimited):
http://www.mediafire.com/file/nohfhz8av7andrz/2018-02-17_Tabel_centralizator.txt
- în format Excel:
http://www.mediafire.com/file/ar1jzzd0ecf4h22/2018-02-17_Tabel_centralizator.xlsx
Trei precizări:
- cursurile de schimb leu/euro sunt cele din ziua punerii în circulaţie a emisiunilor respective;
- datele punerii în circulaţie sunt cele înscrise în catalogul Michel;
- valorile cursurilor de schimb istorice provin de la linkurile de mai jos:
a) https://www.curs-valutar-bnr.ro/convertor-valutar
b) http://monede.valutare.ro/
De ce îşi permite Romfilatelia să vândă sub preţurile echivalente valorilor nominale?
Pentru că poate şi pentru că nu o verifică nimeni, ar fi primul răspuns.
Mecanismul este simplu: costurile de producţie pentru micile bucăţele de hârtie (oricât de frumoase sau mai puţin frumoase) sunt relativ egale pe unitatea de suprafaţă de hârtie. Ele includ cheltuielile de tipărire, cheltuielile cu editarea şi cele administrative (contabilitate, transport, depozitare etc.). Costurile de poducţie nu au absolut nicio legătură cu valoarea nominală înscrisă pe timbre, ele sunt relativ constante şi pentru timbrul cu un nominal de 25 bani, şi pentru cel cu nominalul de 15 lei.
Dacă Romfilatelia obţine un cost de producţie pe unitatea de produs de (să zicem) 20 bani şi vinde acel produs cu 30 bani bucata, obţine un profit brut de 50%!!! Puteţi să-mi spuneţi câte afaceri reuşesc să obţină o astfel de marjă de profit?
Gândiţi-vă cam cât este marja de profit obţinută atunci când Romfilatelia vinde timbrele către colecţionarii români la valoarea nominală! (Asta ca să nu vă mai întrebaţi de ce anumite persoane ţin cu dinţii de posturile de acolo - şi cu cei proprii, şi cu cei ai tuturor pilelor de prin ministere şi partide politice).
În toată povestea aceasta sunt grosolan încălcate câteva principii:
1. Romfilatelia discriminează colecţionarul român în favoarea negustorilor străini, deşi toţi sunt clienţi care ar trebui trataţi în acelaşi mod; prin aceasta, din cauza monopolului de care beneficiază, Romfilatelia face abuz de poziţie dominantă în relaţiile cu clienţii săi.
2. Romfilatelia se situează într-o poziţie de incompatibilitate, extinzându-şi monopolul editării timbrelor şi efectelor poştale atribuit prin legislaţia învigoare (monopol pentru care nu plăteşte nicio taxă de licenţă din câte cunoaştem) şi asupra comercializării timbrelor şi efectelor poştale, care în mod normal ar trebui să fie o activitate concurenţială (nefiind limitată prin lege ca o activitate supusă vreunui monopol).
Toate aceste încălcări ale legislaţiei sunt posibile şi din cauza neexercitării atribuţiilor de control şi reglementare de către autoritatea de resort (stabilită prin lege în sarcina Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii, ANRC sau ANCOM sau cum s-o mai chema). Acolo sunt funcţionari care ani de zile au manifestat o totală indiferenţă faţă de atribuţiunile ce le revin, tot acolo sunt şefi ai acestor funcţionari cărora nu le pasă ce se întâmplă nici în grădina lor, nici în companiile ale căror activitate trebuie să o reglementeze.
Aceeaşi situaţie de indiferenţă totală o au şi salariaţii cu atribuţiuni de verificare şi control din CN Poşta Română, companie care este acţionarul unic (sau "patronul") SC Romfilatelia SA. Este vorba despre Consiliul de Administraţie al companiei, care doarme pe banii statului.
Toţi aceşti funcţionari plătiţi din bani publici ar trebui destituiţi din funcţii, iar eventualele pagube pricinuite de Romfilatelia ar trebui să li se impute.
Mai mult ca sigur sunt necesare măsuri drastice atât din partea Consiliului Concurenţei, cât şi al Curţii de Conturi.
Stimaţi cititori, vă daţi seama ce ditamai muntele de bănet cheltuie societatea cu o grămadă de funcţionari iresponsabili? Ştiţi ce salarii au cei de la ANCOM şi cei din Consiliul de Adminsitraţie al Poştei? Pentru ce?
Pentru ca cei care nu urmăresc licitaţiile să-şi facă o părere am salvat în câteva serii succesive capturi de ecran cu realizările (preţurile finale) ale unor astfel de licitaţii. Click pe imagini pentru mărire:
Şi acestea nu sunt toate! Capturile de ecran pe care le-am făcut sunt mult mai multe şi ca să le puteţi viziona pe toate în tihnă am realizat un fişier PDF care poate fi descărcat de la această adresă:
http://www.mediafire.com/file/shds2bcidkzk913/2018-02-17_eBay_Vanzari_engros.pdf
Fiecare captură de ecran conţine în colţul drept inferior şi "eBay item number" cu ajutorul căruia vânzările se mai pot consulta timp de o lună de la data încheierii.
Lucrul frapant pentru colecţionarul obişnuit din România este preţul final foarte mic în raport atât cu nominalul seriilor/blocurilor/coliţelor respective, cât şi cu valoarea nominală a acestora.
Să mă explic de ce este frapant: colecţionarului român obişnuit îi este imposibil să achiziţioneze timbrele la preţuri mai mici decât valoarea nominală. Aceasta în timp ce negustorii din străinătate care au comercializat aceste timbre, blocuri şi coliţe au beneficiat mai mult ca sigur de reduceri substanţiale faţă de valorile nominale, pntru că altfel nu şi-ar fi permis să le vândă la astfel de preţuri!
Că Romfilatelia (care este mai mult ca sigur "sursa" acestor mărfuri) şi-a permis să discrimineze colecţionarul român în raport cu negustorii străini nu cred că este un lucru care mai poate fi tăgăduit.
Pentru că am o experienţă câştigată în mulţi ani (apropiaţii mei ştiu de ce şi cum), am realizat rapid care este legătura şi care sunt raporturile dintre nominale, cote de catalog şi preţurile finale de vânzare. Cei neobişnuiţi însă cu aceste elemente s-ar putea să nu realizeze, şi pentru a-i ajuta am întocmit "băbeşte" un tabel cu aceste elemente pentru licitaţiile în cauză. Click pe imagini pentru mărire.
Cei interesaţi de acest tabel îl pot descărca în mai multe formate de la adresele următoare:
- în format PDF:
http://www.mediafire.com/file/o9683yve254mrgk/2018-02-17_Tabel_centralizator.pdf
- în format text (tab delimited):
http://www.mediafire.com/file/nohfhz8av7andrz/2018-02-17_Tabel_centralizator.txt
- în format Excel:
http://www.mediafire.com/file/ar1jzzd0ecf4h22/2018-02-17_Tabel_centralizator.xlsx
Trei precizări:
- cursurile de schimb leu/euro sunt cele din ziua punerii în circulaţie a emisiunilor respective;
- datele punerii în circulaţie sunt cele înscrise în catalogul Michel;
- valorile cursurilor de schimb istorice provin de la linkurile de mai jos:
a) https://www.curs-valutar-bnr.ro/convertor-valutar
b) http://monede.valutare.ro/
De ce îşi permite Romfilatelia să vândă sub preţurile echivalente valorilor nominale?
Pentru că poate şi pentru că nu o verifică nimeni, ar fi primul răspuns.
Mecanismul este simplu: costurile de producţie pentru micile bucăţele de hârtie (oricât de frumoase sau mai puţin frumoase) sunt relativ egale pe unitatea de suprafaţă de hârtie. Ele includ cheltuielile de tipărire, cheltuielile cu editarea şi cele administrative (contabilitate, transport, depozitare etc.). Costurile de poducţie nu au absolut nicio legătură cu valoarea nominală înscrisă pe timbre, ele sunt relativ constante şi pentru timbrul cu un nominal de 25 bani, şi pentru cel cu nominalul de 15 lei.
Dacă Romfilatelia obţine un cost de producţie pe unitatea de produs de (să zicem) 20 bani şi vinde acel produs cu 30 bani bucata, obţine un profit brut de 50%!!! Puteţi să-mi spuneţi câte afaceri reuşesc să obţină o astfel de marjă de profit?
Gândiţi-vă cam cât este marja de profit obţinută atunci când Romfilatelia vinde timbrele către colecţionarii români la valoarea nominală! (Asta ca să nu vă mai întrebaţi de ce anumite persoane ţin cu dinţii de posturile de acolo - şi cu cei proprii, şi cu cei ai tuturor pilelor de prin ministere şi partide politice).
În toată povestea aceasta sunt grosolan încălcate câteva principii:
1. Romfilatelia discriminează colecţionarul român în favoarea negustorilor străini, deşi toţi sunt clienţi care ar trebui trataţi în acelaşi mod; prin aceasta, din cauza monopolului de care beneficiază, Romfilatelia face abuz de poziţie dominantă în relaţiile cu clienţii săi.
2. Romfilatelia se situează într-o poziţie de incompatibilitate, extinzându-şi monopolul editării timbrelor şi efectelor poştale atribuit prin legislaţia învigoare (monopol pentru care nu plăteşte nicio taxă de licenţă din câte cunoaştem) şi asupra comercializării timbrelor şi efectelor poştale, care în mod normal ar trebui să fie o activitate concurenţială (nefiind limitată prin lege ca o activitate supusă vreunui monopol).
Toate aceste încălcări ale legislaţiei sunt posibile şi din cauza neexercitării atribuţiilor de control şi reglementare de către autoritatea de resort (stabilită prin lege în sarcina Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii, ANRC sau ANCOM sau cum s-o mai chema). Acolo sunt funcţionari care ani de zile au manifestat o totală indiferenţă faţă de atribuţiunile ce le revin, tot acolo sunt şefi ai acestor funcţionari cărora nu le pasă ce se întâmplă nici în grădina lor, nici în companiile ale căror activitate trebuie să o reglementeze.
Aceeaşi situaţie de indiferenţă totală o au şi salariaţii cu atribuţiuni de verificare şi control din CN Poşta Română, companie care este acţionarul unic (sau "patronul") SC Romfilatelia SA. Este vorba despre Consiliul de Administraţie al companiei, care doarme pe banii statului.
Toţi aceşti funcţionari plătiţi din bani publici ar trebui destituiţi din funcţii, iar eventualele pagube pricinuite de Romfilatelia ar trebui să li se impute.
Mai mult ca sigur sunt necesare măsuri drastice atât din partea Consiliului Concurenţei, cât şi al Curţii de Conturi.
Stimaţi cititori, vă daţi seama ce ditamai muntele de bănet cheltuie societatea cu o grămadă de funcţionari iresponsabili? Ştiţi ce salarii au cei de la ANCOM şi cei din Consiliul de Adminsitraţie al Poştei? Pentru ce?
luni, 17 iulie 2017
A fost aprobat bugetul pe anul 2017 al Romfilatelia SA
În Monitorul oficial partea I-a, nr. 564 publicat astăzi s-a publicat Ordinul ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nr. 444 pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Societății Comerciale "Romfilatelia" - S.A., filială a Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.
În anexa la ordin este publicat bugetul propriu-zis. Ca o observaţie pe care îmi permit să o fac, în Monitorul oficial, la anexă, nu este menţionată unitatea de măsură pentru cifrele din buget (sic!). În mod normal, cifrele ar trebui să semnifice mii de lei (cu excepţia rândurilor 50-54, pentru care se menţionează în mod expres leul ca unitate de măsură).
Bugetul este prezentat în imaginile de mai jos (click pentru mărire).
Dacă aveţi comentarii, puteţi folosi formularul din subsolul articolului.
În anexa la ordin este publicat bugetul propriu-zis. Ca o observaţie pe care îmi permit să o fac, în Monitorul oficial, la anexă, nu este menţionată unitatea de măsură pentru cifrele din buget (sic!). În mod normal, cifrele ar trebui să semnifice mii de lei (cu excepţia rândurilor 50-54, pentru care se menţionează în mod expres leul ca unitate de măsură).
Bugetul este prezentat în imaginile de mai jos (click pentru mărire).
Dacă aveţi comentarii, puteţi folosi formularul din subsolul articolului.
miercuri, 1 februarie 2017
A fost publicat Raportul Curţii de Conturi pe anul 2015
Începând de ieri, pe site-ul instituţiei a devenit disponibil pentru descărcare Raportul anual pe anul 2015. Documentul în format PDF poate fi descărcat de aici.
Pentru cititorii care nu dispun de timp sau nu doresc să descarce întregul raport, paginile referitoare la instituţiile care au legătură cu timbrele şi filatelia se pot viziona mai jos (click pentru mărire).
Pentru cititorii care nu dispun de timp sau nu doresc să descarce întregul raport, paginile referitoare la instituţiile care au legătură cu timbrele şi filatelia se pot viziona mai jos (click pentru mărire).
vineri, 6 ianuarie 2017
News: La Romfilatelia SA se organizează procedura de selecţie a directorului general şi a directorului economic
Pe pagina de internet a SC Romfilatelia SA a fost postat anunţul referitor la organizarea procedurii de selecţie a directorului general şi a directorului economic, deoarece mandatele actualilor directori expiră.
Pagina de unde se poate descărca anunţul este aici (eu m-am chinuit puţin să accesez pagina societăţii, deoarece serverul genera continuu mesaje de eroare ale bazei de date; o fi fost accident?).
Dacă doriţi să parcurgeţi direct anunţul, îl puteţi descărca în format docx (MS Word) direct de aici.
Dacă nu aveţi Microsoft Word (şi nu înţeleg de ce ar fi lumea obligată să aibă aşa ceva), puteţi descărca acelaşi anunţ în format PDF de aici.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această societate, puteţi parcurge acest document. (dacă nu se poate accesa vă rog să-mi daţi de ştire).
Reamintesc cititorilor că Romfilatelia a fost subiectul unui Raport de audit foarte dur, dar obiectiv şi la obiect, realizat de către Curtea de Conturi a României cu referiri la destinaţia fondurilor destinate operaţiunilor de realizare, tipărire şi punere în circulaţie a timbrelor.
Acest raport poate fi descărcat în format PDF atât de pe pagina Curţii de Conturi, cât şi de aici.
Pagina de unde se poate descărca anunţul este aici (eu m-am chinuit puţin să accesez pagina societăţii, deoarece serverul genera continuu mesaje de eroare ale bazei de date; o fi fost accident?).
Dacă doriţi să parcurgeţi direct anunţul, îl puteţi descărca în format docx (MS Word) direct de aici.
Dacă nu aveţi Microsoft Word (şi nu înţeleg de ce ar fi lumea obligată să aibă aşa ceva), puteţi descărca acelaşi anunţ în format PDF de aici.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această societate, puteţi parcurge acest document. (dacă nu se poate accesa vă rog să-mi daţi de ştire).
Reamintesc cititorilor că Romfilatelia a fost subiectul unui Raport de audit foarte dur, dar obiectiv şi la obiect, realizat de către Curtea de Conturi a României cu referiri la destinaţia fondurilor destinate operaţiunilor de realizare, tipărire şi punere în circulaţie a timbrelor.
Acest raport poate fi descărcat în format PDF atât de pe pagina Curţii de Conturi, cât şi de aici.
sâmbătă, 26 noiembrie 2016
În sfârşit a fost aprobat şi bugetul pe 2016 al Romfilatelia
Când am dat peste ordinul de aprobare al bugetului SC Romfilatelia SA m-a bufnit râsul, deoarece sub titlul documentului se menţionează: "În vigoare de la 24.11.2016 până la 31.12.2016.
Dacă doriţi să vă jucaţi cu datele financiare, v-am pregătit un fişier tip xlsx (MS Excel). Dar puteţi vedea indicatorii şi în imaginile de mai jos (click pentru mărire).
Cifrele reprezintă mii de lei.
Tabelul dezvăluie o situaţie curioasă în ceea ce priveşte profitul societăţii, care se pare că este de fapt pierdere (ştiţi voi, ca-n bancul cu maşina care era de fapt bicicletă şi care n-a fost..., mă rog). Mai exact, anul trecut s-a înregistrat o pierdere de 854 mii de lei (calculaţi-vă singuri la salariul pe care îl aveţi în câţi ani aţi câştiga banii aceştia), iar pentru anul 2016 se prevede revenirea pe profit (rândul 22, coloanele 4 şi 5).
Mie personal mi se pare destul de curioasă situaţia. Problema este că atunci când nu eşti în stare să-ţi acoperi cheltuielile nu ai decât două opţiuni: ori creşti veniturile, ori scazi obligaţiile de plată (eventual încerci să combini cele două opţiuni).
Gândiţi-vă la propriul salariu, apoi uitaţi-vă la cifrele de la rândul 51, coloanele 4, 7 şi 8 (câştigul mediu lunar pe salariat).
Referitor la cheltuieli, ştiu că mai mulţi cititori sunt interesaţi de cele înscrise la rândurile 14 şi 17.
Îmi aduc aminte de un scurt dialog petrecut în urmă cu un an (cred) între un colecţionar şi cineva din conducerea companiei (uitaţi-vă pe articolele mai vechi): "Dar eu obţin profit!" (cu alte cuvinte - ce te legi dom'le de viaţa mea?). Se vede.
Problema este că toţi aceşti bani nu sunt scoşi din conturile personale sau aduşi de acasă de managementul companiei. Sunt banii statului, se înţelege, da?
UPDATE 27.11
Fişierul MS Excel ţi imaginile cu tabelul bugetului au fost înlocuite cu versiuni noi, cele vechi conţinând o eroare de import la capul tabelului. Îi mulţumesc domnului Ioan-Luca Vlad pentru că a descoperit eroarea pe care am făcut-o la importul datelor.
Dacă doriţi să vă jucaţi cu datele financiare, v-am pregătit un fişier tip xlsx (MS Excel). Dar puteţi vedea indicatorii şi în imaginile de mai jos (click pentru mărire).
Cifrele reprezintă mii de lei.
Tabelul dezvăluie o situaţie curioasă în ceea ce priveşte profitul societăţii, care se pare că este de fapt pierdere (ştiţi voi, ca-n bancul cu maşina care era de fapt bicicletă şi care n-a fost..., mă rog). Mai exact, anul trecut s-a înregistrat o pierdere de 854 mii de lei (calculaţi-vă singuri la salariul pe care îl aveţi în câţi ani aţi câştiga banii aceştia), iar pentru anul 2016 se prevede revenirea pe profit (rândul 22, coloanele 4 şi 5).
Mie personal mi se pare destul de curioasă situaţia. Problema este că atunci când nu eşti în stare să-ţi acoperi cheltuielile nu ai decât două opţiuni: ori creşti veniturile, ori scazi obligaţiile de plată (eventual încerci să combini cele două opţiuni).
Gândiţi-vă la propriul salariu, apoi uitaţi-vă la cifrele de la rândul 51, coloanele 4, 7 şi 8 (câştigul mediu lunar pe salariat).
Referitor la cheltuieli, ştiu că mai mulţi cititori sunt interesaţi de cele înscrise la rândurile 14 şi 17.
Îmi aduc aminte de un scurt dialog petrecut în urmă cu un an (cred) între un colecţionar şi cineva din conducerea companiei (uitaţi-vă pe articolele mai vechi): "Dar eu obţin profit!" (cu alte cuvinte - ce te legi dom'le de viaţa mea?). Se vede.
Problema este că toţi aceşti bani nu sunt scoşi din conturile personale sau aduşi de acasă de managementul companiei. Sunt banii statului, se înţelege, da?
UPDATE 27.11
Fişierul MS Excel ţi imaginile cu tabelul bugetului au fost înlocuite cu versiuni noi, cele vechi conţinând o eroare de import la capul tabelului. Îi mulţumesc domnului Ioan-Luca Vlad pentru că a descoperit eroarea pe care am făcut-o la importul datelor.
luni, 14 septembrie 2015
News: Mâine este termenul limită pentru prezentarea ofertei angajante de către bpost pentru privatizarea Poştei. A fost aprobat şi bugetul companiei naţionale
În Monitorul Oficial partea I-a, nr. 682 din 8 septembrie a.c. a fost publicată HG nr. 726/2015 privind aprobarea bugetului pe 2015 al CN Poşta Română. Chiar dacă anul trecut Poşta a obţinut un profit bun (după seria de pierderi înregistrate începând cu anul 2008), pentru 2015 s-a bugetat un profit de numai 1,6 milioane de lei. Bugetul prevede un număr mediu de 24.950 salariaţi. Dacă vă interesează mai mulţi indicatori din bugetul aprobat îi puteţi vedea aici.
Referitor la privatizarea companiei naţionale, mâine, pe 15 septembrie, operatorul poştal belgian bpost are termenul limită pentru a depune oferta angajantă (în prezent, compania belgiană a depus o ofertă neangajantă). Privatizare este un termen relativ, deoarece 50% din acţiunile ofertantului sunt deţinute de statul belgian (adică statul "privatizează" către un stat străin). Vom vedea mâine ce se va întâmpla.
Potrivit ziarului online Profit.ro, "Aplicarea strategiei de privatizare a CNPR impune luarea tuturor măsurilor pentru a asigura păstrarea controlului statului român asupra activităţii de a emite, de a pune şi de a retrage din circulaţie timbre şi efecte poştale, de a distribui şi comercializa timbre poştale desfăşurată în prezent de SC Romfilatelia".
Trecerea în proprietate privată a statului a acțiunilor Poștei la Romfilatelia va avea loc prin compensarea unor obligații financiare ale operatorului poștal, administrate de Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu contravaloarea titlurilor de participare stabilită în condiții de piață, în baza unui raport de evaluare realizat de un consultant.
Documentul nu precizează valoarea obligațiilor financiare ale operatorului postal către Ministerul Finanțelor Publice.
Personal sunt tare curios cum va face consultantul (oricare va fi el) evaluarea la preţ filatelic a stocurilor de mărci poştale existente la data preluării în depozitele Romfilatelia (mai că aş prezice un potenţial viitor scandal). Fiind însă vorba de proprietatea statului, controlul integrităţii stocurilor, dar şi al operaţiilor economice efectuate de Romfilatelia va rămâne sub jurisdicţia Curţii de Conturi.
Şi pentru că tot am pomenit de Curtea de Conturi, poate aţi auzit sau aţi citit ştirea referitoare la Ioan Anton, care a fost revocat din funcţiile de consilier de conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, deoarece fusese numit ilegal acolo. Cine este Ioan Anton? Puteţi afla de aici. Despre stimatul Ioan Anton am scris şi eu, pe blog, aici.
Referitor la privatizarea companiei naţionale, mâine, pe 15 septembrie, operatorul poştal belgian bpost are termenul limită pentru a depune oferta angajantă (în prezent, compania belgiană a depus o ofertă neangajantă). Privatizare este un termen relativ, deoarece 50% din acţiunile ofertantului sunt deţinute de statul belgian (adică statul "privatizează" către un stat străin). Vom vedea mâine ce se va întâmpla.
Potrivit ziarului online Profit.ro, "Aplicarea strategiei de privatizare a CNPR impune luarea tuturor măsurilor pentru a asigura păstrarea controlului statului român asupra activităţii de a emite, de a pune şi de a retrage din circulaţie timbre şi efecte poştale, de a distribui şi comercializa timbre poştale desfăşurată în prezent de SC Romfilatelia".
Trecerea în proprietate privată a statului a acțiunilor Poștei la Romfilatelia va avea loc prin compensarea unor obligații financiare ale operatorului poștal, administrate de Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu contravaloarea titlurilor de participare stabilită în condiții de piață, în baza unui raport de evaluare realizat de un consultant.
Documentul nu precizează valoarea obligațiilor financiare ale operatorului postal către Ministerul Finanțelor Publice.
Personal sunt tare curios cum va face consultantul (oricare va fi el) evaluarea la preţ filatelic a stocurilor de mărci poştale existente la data preluării în depozitele Romfilatelia (mai că aş prezice un potenţial viitor scandal). Fiind însă vorba de proprietatea statului, controlul integrităţii stocurilor, dar şi al operaţiilor economice efectuate de Romfilatelia va rămâne sub jurisdicţia Curţii de Conturi.
Şi pentru că tot am pomenit de Curtea de Conturi, poate aţi auzit sau aţi citit ştirea referitoare la Ioan Anton, care a fost revocat din funcţiile de consilier de conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, deoarece fusese numit ilegal acolo. Cine este Ioan Anton? Puteţi afla de aici. Despre stimatul Ioan Anton am scris şi eu, pe blog, aici.
sâmbătă, 5 septembrie 2015
Impresii şi câteva opinii
În ultimul timp am senzaţia că piaţa a fost umplută de cantităţi relativ mari de coliţe obliterate de complezenţă.
Sursa nu poate fi decât Romfilatelia.
Problema nu este că ea ar încerca să scape de stocurile mari acumulate în timp, ci aceea că (în opinia mea) transformă o marfă potenţial vandabilă peste o anumită perioadă în adevărate gunoaie!!!
Coliţele obliterate la mult timp după încetarea puterii de francare sunt nişte simple gunoaie, fără valoare filatelică. Pe deasupra, cred că legalitatea obliterării de complezenţă a acestor piese ar putea fi discutabilă.
Ele se alătură altor produse cu caracter speculativ care au aceeaşi origine.
Văd că se mai petrece un fenomen: catalogul Michel (mult apreciat în anii '90) tinde să devină el însuşi un produs speculativ care deformează piaţa filatelică, fiind în prezent un vector de susţinere a imposturii şi a ignoranţei crase prin cotele acordate tuturor acestor gunoaie.
S-ar putea ca unii să mă înjure (mai ales dintre cei care s-au lăcomit şi au cumpărat multe astfel de coliţe), dar e treaba lor, să fie sănătoşi.
Practic se formează o bulă speculativă care îi va afecta pe mulţi când se va sparge. Actualul model de comerţ filatelic (cote umflate chiar şi cu un ordin de mărime faţă de nivelul real al pieţei) este posibil să afecteze filatelia pe parcursul multor ani.
sâmbătă, 3 ianuarie 2015
Făcând "săpături" prin legislaţia europeană
Căutând nişte reglementări referitoare la atribuţiile emitenţilor de mărci poştale, am dat peste interpelarea pe care o redau mai jos integral.
WRITTEN QUESTION E-0266/00
by Reino Paasilinna (PSE) to the Commission
(7 February 2000)
Subject: Future of European stamps of philatelic value
The production and ownership of postage stamps has in the past generally been the monopoly of state postal services. However, as a result of wider social trends, state postal services too are being privatised.
Philatelists own large collections of stamps, the value of which rests upon the rarity, condition and inherent interest of the stamps. The most valuable stamps constitute a significant investment. With the privatisation of the postal services, the stocks of old stamps held by state postal services are being transferred to private ownership. Stamps owned by state postal services have hitherto been reckoned as perpetually out of circulation on the market. That being so, these stocks of stamps will constitute a threat to philately, if as a result of privatisation new collections of old stamps the value of which is in principle the same as the stamps in national collections and on the market appear on the market in addition to known stamps. Indeed, there are no longer any known limits to the quantity of these rare stamps, and even large collections could be ruined in a moment by a collapse in their value.
What measures has the Commission taken, or can it take, to ensure that the conditions for the pursuit of philately, stamp collection and related investments are preserved and strengthened in the EU?
Answer given by Mr Bolkestein on behalf of the Commission
(20 March 2000)
The collections of postage stamps that post offices may currently have in stock form part of their assets. Should a Member State decide to privatise its public postal service, it must also determine, as for its other assets, what happens to these collections, taking into account the market for them.
As the Commission is responsible neither for determining ownership arrangements in Member States nor for organising how stamps are issued, it cannot intervene regarding what is done with these stamp collections when such a change of status occurs.
Aşadar, preocupări privind piaţa filatelică există şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Întrebarea finlandezului Reino Paasilinna a fost cât se poate de "ţintită", deoarece politica unui emitent de mărci poştale îi poate aduce uşor la sapă de lemn pe colecţionari.
Răspunsul dat la acea dată de dl. Bolkenstein din partea Comisiei arată însă că reglementatorii europeni nu sunt interesaţi de domeniu (ori nu erau, la acea dată - nu sunt indicii care ar fi poziţia actuală dacă o întrebare similară ar fi reformulată).
Aşadar, la nivel naţional singura speranţă a colecţionarilor pentru o rezolvare cât de cât de natură să îi apere ar putea fi seriozitatea organismului de reglementare. În România, pentru domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a mărcilor poştale, rolul de reglementator îi revine ANCOM (Autorităţii Naţionale pentru Management şi Reglementare în Comunicaţii).
Această autoritate a emis prin 2011 nişte Norme, care au făcut valuri la momentul respectiv (vezi aici). Adoptarea normelor a fost precedată de un adevărat scandal, cu "pâre" făcute de societatea Romfilatelia la Parlament şi la Guvern. Căutaţi mai pe la începutul blogului, veţi da de toată tărăşenia.
Din păcate, mare lucru nu au reuşit să rezolve normele. Conducerea Romfilatelia aproape că s-a dat peste cap pentru a găsi o soluţie de ocolire a lor, ajungându-se până la urmă la soluţia "propusă" de Ministerul Comunicaţiilor în 2013: modifică prin OUG Legea serviciilor poştale din 2002, desfiinţând atribuţiile organismului de reglementare. Am scris despre asta aici.
Practic, se produce o preluare de atribuţii pentru care România a mai intrat odată în infringement (pentru cine nu ştie sau a uitat, găsiţi detalii aici). La acea dată, problema era legată de subordonarea organismului de reglementare.
Acum însă, în opinia mea are loc un lucru care nu îmi miroase bine, deoarece totul se transformă într-un amalgam. O bună parte a atribuţiilor care îi reveneau organismului de reglementare în domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale au fost preluate direct de Ministerul Comunicaţiilor, care este în prezent şi reglementator, şi executant!!! Oare cum vine asta?
WRITTEN QUESTION E-0266/00
by Reino Paasilinna (PSE) to the Commission
(7 February 2000)
Subject: Future of European stamps of philatelic value
The production and ownership of postage stamps has in the past generally been the monopoly of state postal services. However, as a result of wider social trends, state postal services too are being privatised.
Philatelists own large collections of stamps, the value of which rests upon the rarity, condition and inherent interest of the stamps. The most valuable stamps constitute a significant investment. With the privatisation of the postal services, the stocks of old stamps held by state postal services are being transferred to private ownership. Stamps owned by state postal services have hitherto been reckoned as perpetually out of circulation on the market. That being so, these stocks of stamps will constitute a threat to philately, if as a result of privatisation new collections of old stamps the value of which is in principle the same as the stamps in national collections and on the market appear on the market in addition to known stamps. Indeed, there are no longer any known limits to the quantity of these rare stamps, and even large collections could be ruined in a moment by a collapse in their value.
What measures has the Commission taken, or can it take, to ensure that the conditions for the pursuit of philately, stamp collection and related investments are preserved and strengthened in the EU?
Answer given by Mr Bolkestein on behalf of the Commission
(20 March 2000)
The collections of postage stamps that post offices may currently have in stock form part of their assets. Should a Member State decide to privatise its public postal service, it must also determine, as for its other assets, what happens to these collections, taking into account the market for them.
As the Commission is responsible neither for determining ownership arrangements in Member States nor for organising how stamps are issued, it cannot intervene regarding what is done with these stamp collections when such a change of status occurs.
Aşadar, preocupări privind piaţa filatelică există şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Întrebarea finlandezului Reino Paasilinna a fost cât se poate de "ţintită", deoarece politica unui emitent de mărci poştale îi poate aduce uşor la sapă de lemn pe colecţionari.
Răspunsul dat la acea dată de dl. Bolkenstein din partea Comisiei arată însă că reglementatorii europeni nu sunt interesaţi de domeniu (ori nu erau, la acea dată - nu sunt indicii care ar fi poziţia actuală dacă o întrebare similară ar fi reformulată).
Aşadar, la nivel naţional singura speranţă a colecţionarilor pentru o rezolvare cât de cât de natură să îi apere ar putea fi seriozitatea organismului de reglementare. În România, pentru domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a mărcilor poştale, rolul de reglementator îi revine ANCOM (Autorităţii Naţionale pentru Management şi Reglementare în Comunicaţii).
Această autoritate a emis prin 2011 nişte Norme, care au făcut valuri la momentul respectiv (vezi aici). Adoptarea normelor a fost precedată de un adevărat scandal, cu "pâre" făcute de societatea Romfilatelia la Parlament şi la Guvern. Căutaţi mai pe la începutul blogului, veţi da de toată tărăşenia.
Din păcate, mare lucru nu au reuşit să rezolve normele. Conducerea Romfilatelia aproape că s-a dat peste cap pentru a găsi o soluţie de ocolire a lor, ajungându-se până la urmă la soluţia "propusă" de Ministerul Comunicaţiilor în 2013: modifică prin OUG Legea serviciilor poştale din 2002, desfiinţând atribuţiile organismului de reglementare. Am scris despre asta aici.
Practic, se produce o preluare de atribuţii pentru care România a mai intrat odată în infringement (pentru cine nu ştie sau a uitat, găsiţi detalii aici). La acea dată, problema era legată de subordonarea organismului de reglementare.
Acum însă, în opinia mea are loc un lucru care nu îmi miroase bine, deoarece totul se transformă într-un amalgam. O bună parte a atribuţiilor care îi reveneau organismului de reglementare în domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale au fost preluate direct de Ministerul Comunicaţiilor, care este în prezent şi reglementator, şi executant!!! Oare cum vine asta?
vineri, 12 decembrie 2014
Mai nou se lucrează la vedere, cu o neruşinare nemaipomenită
Mai devreme am dat peste un "amic" mai vechi, a cărui activitate pe eBay am semnalat-o încă de acum peste trei ani. Pe vremea aceea se ocupa de vânzarea de "supratipare" ale unor aşa-zise emisiuni locale din regiuni care aparţinuseră Ungariei înainte de 1918 sau în perioada 1938-1944. Ce visa noaptea, făcea a doua zi acest individ. Iar o grămadă de moluşte cu pretenţie de filatelişti se îngrămădeau să plătească obolul pe prostie şi să-i asigure individului un ban pentru zile negre.
Acest distribuitor de falsuri şi de făcături şi-a schimbat de mai multe ori identitatea pe eBay (de fapt cred că avea de mult timp pregătite mai multe identităţi, evident în scopul de a face "transferul" activităţii de pe una pe alta atunci când s-ar fi semnalat de cineva existenţa unui flux continuu de falsuri distribuite de individ). Punctul comun al tuturor acestor identităţi diferite (în afara activităţii de distribuţie de falsuri) este locul înregistrării: Eppelheim, Germania.
Mai nou, am văzut zilele trecute că pe una dintre identităţi a "lăsat" domeniul supratiparelor, apucându-se de ştampile. Prima dată când am văzut piesele, am crezut că aparţin unei alte cunoştinţe, ID-ul dzam84 înregistrat în RO (am scris despre mai multe ştampile falsificate pe care le-a valorificat). Când mă uit mai bine - ce să vezi - era vechiul "amic" din Eppelheim! (click pe imagine pentru mărire).
Domeniul pe care şi l-a ales este unul sensibil, întrucât există destui amatori pentru astfel de piese (mai puţin în RO, mai mult în Austria, Ungaria şi Germania), iar unele piese se pot ridica la preţuri incredibil de mari. Probabil că mărcile utilizate ori fac parte din tirajele mai ieftine, ori sunt defecte (care s-ar fi putut comercializa cu greutate). Unele par a fi din tiraje mai târzii (care nu au fost utilizate în Principate) şi care sunt mult mai ieftine neuzate decât obliterate. Cunoscătorii ştiu despre ce este vorba.
Problema este că de ani de zile tot semnalez aceste comportamente. Vă daţi seama că dacă apărea careva cu un produs Nike, Adidas sau Hugo Boss şi declara franc faptul că vinde un fals, pe o grămadă de responsabili îi apuca urgent cufureala!
Şi înainte să termin, haideţi să vă vând un pont: există o asociaţie de luptă împotriva falsurilor şi contrafacerilor. Ghiciţi cine face parte (ca membru cu drepturi depline) din ea? Vă spun eu: Romfilatelia.
Acest distribuitor de falsuri şi de făcături şi-a schimbat de mai multe ori identitatea pe eBay (de fapt cred că avea de mult timp pregătite mai multe identităţi, evident în scopul de a face "transferul" activităţii de pe una pe alta atunci când s-ar fi semnalat de cineva existenţa unui flux continuu de falsuri distribuite de individ). Punctul comun al tuturor acestor identităţi diferite (în afara activităţii de distribuţie de falsuri) este locul înregistrării: Eppelheim, Germania.
Mai nou, am văzut zilele trecute că pe una dintre identităţi a "lăsat" domeniul supratiparelor, apucându-se de ştampile. Prima dată când am văzut piesele, am crezut că aparţin unei alte cunoştinţe, ID-ul dzam84 înregistrat în RO (am scris despre mai multe ştampile falsificate pe care le-a valorificat). Când mă uit mai bine - ce să vezi - era vechiul "amic" din Eppelheim! (click pe imagine pentru mărire).
Domeniul pe care şi l-a ales este unul sensibil, întrucât există destui amatori pentru astfel de piese (mai puţin în RO, mai mult în Austria, Ungaria şi Germania), iar unele piese se pot ridica la preţuri incredibil de mari. Probabil că mărcile utilizate ori fac parte din tirajele mai ieftine, ori sunt defecte (care s-ar fi putut comercializa cu greutate). Unele par a fi din tiraje mai târzii (care nu au fost utilizate în Principate) şi care sunt mult mai ieftine neuzate decât obliterate. Cunoscătorii ştiu despre ce este vorba.
Problema este că de ani de zile tot semnalez aceste comportamente. Vă daţi seama că dacă apărea careva cu un produs Nike, Adidas sau Hugo Boss şi declara franc faptul că vinde un fals, pe o grămadă de responsabili îi apuca urgent cufureala!
Şi înainte să termin, haideţi să vă vând un pont: există o asociaţie de luptă împotriva falsurilor şi contrafacerilor. Ghiciţi cine face parte (ca membru cu drepturi depline) din ea? Vă spun eu: Romfilatelia.
sâmbătă, 22 noiembrie 2014
Poziţie halucinantă a conducătorului unei societăţi cu capital de stat faţă de propriul client
Am văzut o relatare postată pe Facebook de către un colecţionar care povesteşte o conversaţie halucinantă. I-am cerut autorului permisiunea de a prelua pe blog postarea domniei sale. Nu am nicio îndoială în realitatea celor relalate.
Citiţi şi cruciţi-vă!
Aşadar, războiul împotriva propriilor clienţi este cuvântul la ordinea zilei. Ca şi refuzul oricărui dialog cu ei.
Citiţi şi cruciţi-vă!
Aşadar, războiul împotriva propriilor clienţi este cuvântul la ordinea zilei. Ca şi refuzul oricărui dialog cu ei.
miercuri, 18 iunie 2014
Care este în prezent baza legală a punerii în circulaţie a mărcilor poştale?
Cu vreo trei ani în urmă, comunitatea colecţionarilor din România a răsuflat uşurată în urma adoptării de către Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii a unor norme care fuseseră cerute cu foarte mult timp înainte, prin OG nr. 42/2004. Este vorba de Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 968 din 4 martie 2011 (Monitorul Oficial nr. 171 din 10 martie 2011). Dacă vă mai interesează, o puteţi lectura descărcând-o de aici.
Baza legală (vezi mai jos) a adoptării acestei decizii a constituit-o art. 34 şi 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, care glăsuiau cam aşa:
Art. 34. - Condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie şi de retragere din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale se stabilesc de autoritatea de reglementare. (...)
Art. 52. - În cazurile prevăzute la art. 5 alin. (3), (5) şi (6), art. 6 alin. (2) şi (3), art. 7 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2), art. 11 lit. e), art. 15 alin. (4), art. 16 alin. (3), art. 17 alin. (3) şi (5), art. 19, art. 22 alin. (2), (5) şi (6), art. 24 alin. (3), (4), (5) şi (6), art. 27, art. 28, art. 29 alin. (3), art. 30, art. 31 alin. (3), art. 32 alin. (2), art. 33, art. 34, art. 35 alin. (3) şi art. 36 alin. (1), în care autoritatea de reglementare este împuternicită să stabilească anumite obligaţii sau anumite condiţii, standarde, reguli, proceduri sau termene, autoritatea de reglementare este, de asemenea, împuternicită să stabilească sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor obligaţii, condiţii, standarde, reguli, proceduri sau termene.
Până aici este OK. Cu o întârziere de aproape şapte ani, ANCOM şi-a îndeplinit până la urmă obligaţia ce îi revenea prin OG nr. 42/2004. Dar "minunea" n-a ţinut prea mult!
În aprilie 2013, pe pagina de transparenţă decizională a Ministerului Comunicaţiilor apărea un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind unele măsuri privind luarea unor măsuri financiar fiscale cu privire la C.N. Poşta Română S.A., prin care SC Romfilatelia SA trecea din componenţa CN Poşta Română în subordinea directă a ministerului, în contul datoriilor către stat pe care Poşta le avea la acea dată. Proiectul poate fi găsit aici. La articolul 1, alineatul 2 se menţionau atribuţiile Romfilatelia ca societate care beneficiază de dreptul exclusiv de a emite, de a pune şi de a retrage din circulaţie timbrele şi efectele poştale, precum şi de a autoriza distribuirea şi comercializarea lor. Nu se face însă nicio referire la eventuale instrucţiuni, norme sau la vreun regulament.
Problema interesantă este că ulterior nu am găsit şi forma definitivă a acestei Ordonanţe de Urgenţă.
Dar Ministerul Comunicaţiilor a recurs la o stratagemă, zic eu: printr-o altă ordonanţă de urgenţă (este vorba de OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale) s-a modificat masiv OG nr. 31/2002 (tot privind serviciile poştale). Noua reglementare poate fi găsită aici. Şmecheria intervine ulterior, când se discută ordonanţa în Parlament.
Pe timpul cât aceasta a fost doar o iniţiativă legislativă promovată de minister (vezi PLx nr. 116/2013 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale - o puteţi găsi aici), discuţiile din Comisia pentru TIC de la Camera Deputaţilor dezvăluie adevăratele intenţii ale ministerului: subordonarea fără prea multe discuţii a SC Romfilatelia SA, mai bine spus scoaterea acesteia de sub controlul celor de la Poştă, dar şi al celor de la Autoritatea de Reglementare. Motivul cred că este cunoscut de majoritatea dintre cititori, bănuiesc: Decizia nr. nr. 968 din 4 martie 2011 deranja enorm, din cauza numeroaselor constrângeri privind condiţiile de punere în circulaţie a timbrelor.
Nu mă pot abţine să nu inserez aici un extras mai larg din discuţiile menţionate. Citez:
«Domnul deputat Iosif Moldovan a afirmat că prin introducerea, la Senat, a Capitolului VIII1 se doreşte preluarea de la Poşta Română a Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A. În prezent nu există o Hotărâre AGA cu privire la patrimoniul Romfilatelia. Statul român nu este acţionar 100% ci 75% , 25% revenind Fondului Proprietatea.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că există în lucru un proiect de act normativ care are ca obiect trecerea în proprietatea privată a statului a titlurilor de participare deţinute de Compania Naţională “Poşta Română” S.A. la S.C. Romfilatelia S.A., societate comercială ce are ca obiect principal de activitate emiterea, punerea şi retragerea din circulaţie, precum şi distribuirea şi comercializarea de timbre şi efecte poştale. Urmare a trecerii în proprietatea privată a statului a titlurilor de participare deţinute la Romfilatelia, Poşta Română va beneficia de compensarea unor obligaţii fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În momentul în care va exista o Hotărâre AGA va fi adoptat actul normativ.
Domnul deputat Iosif Moldovan a specificat faptul că ANCOM are în atribuţii controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe şi de ce s-a introdus, la Senat, la art. 54 faptul că şi MSI are în atribuţii controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe acţionând prin personalul împuternicit în acest scop.
Domnul ministru Dan Nica răspuns că domeniul timbrelor şi efectelor poştale a fost preluat de către MSI, iar controlul exercitat de personalul MSI se referă doar la nerespectarea planurilor emisiunilor de timbre şi efecte poştale sau a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie ori comercializare a acestora.
Domnul deputat Iosif Moldovan a propus să se specifice mai clar acest lucru.
În continuare domnul preşedinte Daniel Vasile Oajdea a întrebat reprezentanţii MSI de ce s-a hotărât transformarea Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A din filială a Companiei Naţionale “ Poşta Română” în societate cu capital integral de stat, la care MSI exercită atribuţiile pe care statul le are în calitate de acţionar unic şi de ce este mai bine să se întâmple acest lucru. De asemenea, domnul preşedinte a întrebat de ce lipseşte tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie transpus şi actul normativ naţional care îl transpune, conform HG nr. 561/2009.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că, având în vedere că Societatea Comercială Romfilatelia S.A., la care Compania Naţională "Poşta Română" S.A. deţine integral acţiunile, este emitentul timbrului poştal românesc, iar conform art. 8 din Convenţia Poştală Universală, timbrul poştal "este emis şi pus în circulaţie exclusiv sub autoritatea statului membru, în conformitate cu Actele Uniunii", iar la nivel mondial timbrul poştal este tratat ca însemn naţional, alături de monedă, imn, steag şi stemă deoarece a constituit şi constituie un ambasador al istoriei şi tradiţiilor, al valorilor cultural şi morale ale unui stat, şi conform art. 2 lit.d) din Legea nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea de producere şi emitere de mărci poştale şi timbre fiscale constituie monopol al statului. Romfilatelia a primit aceste drepturi exclusive în considerarea controlului statului asupra sa. Privatizarea Companiei Naţionale “Poşta Română” - S.A., prin majorare de capital înseamnă pierderea controlului asupra Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. semnifică faptul că statul va pierde monopolul de stat asupra producerii şi emisiunii de mărci poştale şi timbre fiscale deţinut potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece Romfilatelia ar urma să fie deţinută integral de Compania Naţională Poşta Română S.A. controlată de un investitor.
Domnul preşedinte Daniel Oajdea a specificat că înfiinţarea S.C. Romfilatelia S.A. nu este tocmai în regulă deoarece Poşta Română face comandă de timbre la Romfilatelia, iar Romfilatelia le tipăreşte la Poşta Română pentru că Fabrica de timbre este deţinută de Poşta Română.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că Romfilatelia este o societate comercială care îşi desfăşoară activitatea în domeniul filatelic şi are ca obiect de activitate pe lângă editarea de timbre şi efecte poştale cu sau fără suprataxă, comercializarea de mărci poştale, efecte poştale şi mărfuri filatelice şi editarea şi comercializarea de accesorii filatelice şi literatură de specialitate (cataloage, periodice, studii, dicţionare, produse informatice filatelice), achiziţionarea de mărfuri filatelice de pe piaţa internă de la persoane fizice şi/sau juridice în scopul valorificării lor ca atare sau prin produse filatelice proprii, efectuarea de operaţiuni de export şi import pentru produsele de mai sus, precum şi pentru alte mărfuri, inclusiv operaţii de tip switch şi prelucrări filatelice în sistem lohn, prestarea de servicii aferente comerţului filatelic: expertize, evaluări, licitaţii, prelucrări, acordarea de asistenţă de specialitate pentru persoane fizice şi juridice rezidente şi nerezidente, organizarea şi participarea la târguri şi expoziţii filatelice naţionale şi internaţionale, în nume propriu sau în colaborare cu instituţii specializate în promovarea imaginii statului român, achiziţionarea de mărfuri filatelice expertizate de societate, în vederea completării colecţiei naţionale păstrate în cadrul Conservatorului de Timbre şi în cadrul Muzeului Naţional Filatelic, în limita aprobărilor speciale date de Poşta Română - S.A..
Domnul Cătălin Marinescu preşedinte ANCOM a afirmat că Poşta Română îşi stabileşte necesarul de timbre poştale pe anul respectiv. Romfilatelia primeşte teme de la diferite instituţii, selectează dintre ele şi propune tematica şi subiectele emisiunilor filatelice ce urmează a fi puse în circulaţie în cursul anului. Planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale se stabileau de către ANCOM. Dar, ANCOM nu are competenţă în acest domeniu şi susţine adoptarea planurilor emisiunilor de timbre şi efecte poştale de către Comisia filatelică, Comisiei înfiinţată pe lângă MSI.
Domnul preşedinte Daniel Oajdea a întrebat reprezentanţii MSI dacă sunt de acord cu amendamentele depuse de ANCOM.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că amendamentele ANCOM sunt de formă şi nu de fond şi le susţin.»
Închei citatul. Este evident că membrii comisiei au mirosit ei ceva, dar faptul că nu au avut tangenţă cu acest domeniu i-a împiedicat să ridice probleme mai concrete. La acest capitol am serioase dubii asupra corectitudinii poziţiei lui Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, care nu a făcut nimic pentru ca autoritatea pe care o conducea să rămână în continuare organul de reglementare pentru acest domeniu. Este evident că organul executiv (ministerul) nu poate îndeplini şi atribuţiile de control, care ar trebui exercitate de o terţă parte, independentă de orhanismul executiv. Cu alte cuvinte, ministerul şi centrează, şi dă cu capul în acelaşi timp.
În opinia mea, această decizie este una discutabilă, sunt tare curios să aflu şi opinia unui jurist de meserie.
Să mergem mai departe. Ce credeţi că face noua Ordonanţă a Guvernului nr. 13/2013? Se apucă şi modifică masiv OG nr. 31/2003. Printre modificările normale şi chiar necesare impuse de evoluţia serviciilor poştale în cei zece ani, de necesitatea adoptării unor reglementări armonizate cu cele în vigoare în UE şi de liberalizarea serviciilor poştale, sunt introduse şi prevederi care desfiinţează orice control asupra condiţiilor de punere în circulaţie a timbrelor. Cum? Simplu, prin abrogarea art. 34 (al cărui conţinut îl aveţi la începutul articolului). Aşadar, ANCOM încetează să mai fie organism de reglementare. Deci şi decizia cea buclucaşă, cea care nu le plăcea celor de la Romfilatelia, a devenit caducă. Citiţi articolul 63 ca să vă convingeţi. Aceste modificări sunt introduse prin Legea nr. 187/2013 privind aprobarea OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale. Modificările aduse ordonanţei de legea de aprobare pot fi găsite aici. Uitaţi-vă şi cine semnează actul normativ.
Aşadar, responsabilul pentru condiţiile de punere în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale este direct Ministerul Societăţii Informaţionale, cum se cheamă mai nou. După ce norme se ghidează? Este un mister total, deoarece nu rezultă de nicăieri acest lucru. Nu cunosc să se fi dat publicităţii vreo normă (deşi, cum am subliniat mai sus, este total anormal ca MSI să şi facă şi să mai şi controleze în acelaşi timp).
Ca fapt divers, nenea Google mi-a adus în faţă mai devreme (pe timpul cât căutam actele normative citate în cursul articolului) Ordinul nr. 181/515/781/2014 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A., filială a Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. Îl puteţi găsi aici.
Aşadar, din punct de vedere juridic, Romfilatelia este în continuare o filială a CN Poşta Română SA!!! Măi frate, în ce ţară trăim? Mie mi-e clar că "există nişte unii" care vor să ne ia pe toţi de proşti!
Baza legală (vezi mai jos) a adoptării acestei decizii a constituit-o art. 34 şi 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, care glăsuiau cam aşa:
Art. 34. - Condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie şi de retragere din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale se stabilesc de autoritatea de reglementare. (...)
Art. 52. - În cazurile prevăzute la art. 5 alin. (3), (5) şi (6), art. 6 alin. (2) şi (3), art. 7 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2), art. 11 lit. e), art. 15 alin. (4), art. 16 alin. (3), art. 17 alin. (3) şi (5), art. 19, art. 22 alin. (2), (5) şi (6), art. 24 alin. (3), (4), (5) şi (6), art. 27, art. 28, art. 29 alin. (3), art. 30, art. 31 alin. (3), art. 32 alin. (2), art. 33, art. 34, art. 35 alin. (3) şi art. 36 alin. (1), în care autoritatea de reglementare este împuternicită să stabilească anumite obligaţii sau anumite condiţii, standarde, reguli, proceduri sau termene, autoritatea de reglementare este, de asemenea, împuternicită să stabilească sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor obligaţii, condiţii, standarde, reguli, proceduri sau termene.
Până aici este OK. Cu o întârziere de aproape şapte ani, ANCOM şi-a îndeplinit până la urmă obligaţia ce îi revenea prin OG nr. 42/2004. Dar "minunea" n-a ţinut prea mult!
În aprilie 2013, pe pagina de transparenţă decizională a Ministerului Comunicaţiilor apărea un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind unele măsuri privind luarea unor măsuri financiar fiscale cu privire la C.N. Poşta Română S.A., prin care SC Romfilatelia SA trecea din componenţa CN Poşta Română în subordinea directă a ministerului, în contul datoriilor către stat pe care Poşta le avea la acea dată. Proiectul poate fi găsit aici. La articolul 1, alineatul 2 se menţionau atribuţiile Romfilatelia ca societate care beneficiază de dreptul exclusiv de a emite, de a pune şi de a retrage din circulaţie timbrele şi efectele poştale, precum şi de a autoriza distribuirea şi comercializarea lor. Nu se face însă nicio referire la eventuale instrucţiuni, norme sau la vreun regulament.
Problema interesantă este că ulterior nu am găsit şi forma definitivă a acestei Ordonanţe de Urgenţă.
Dar Ministerul Comunicaţiilor a recurs la o stratagemă, zic eu: printr-o altă ordonanţă de urgenţă (este vorba de OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale) s-a modificat masiv OG nr. 31/2002 (tot privind serviciile poştale). Noua reglementare poate fi găsită aici. Şmecheria intervine ulterior, când se discută ordonanţa în Parlament.
Pe timpul cât aceasta a fost doar o iniţiativă legislativă promovată de minister (vezi PLx nr. 116/2013 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale - o puteţi găsi aici), discuţiile din Comisia pentru TIC de la Camera Deputaţilor dezvăluie adevăratele intenţii ale ministerului: subordonarea fără prea multe discuţii a SC Romfilatelia SA, mai bine spus scoaterea acesteia de sub controlul celor de la Poştă, dar şi al celor de la Autoritatea de Reglementare. Motivul cred că este cunoscut de majoritatea dintre cititori, bănuiesc: Decizia nr. nr. 968 din 4 martie 2011 deranja enorm, din cauza numeroaselor constrângeri privind condiţiile de punere în circulaţie a timbrelor.
Nu mă pot abţine să nu inserez aici un extras mai larg din discuţiile menţionate. Citez:
«Domnul deputat Iosif Moldovan a afirmat că prin introducerea, la Senat, a Capitolului VIII1 se doreşte preluarea de la Poşta Română a Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A. În prezent nu există o Hotărâre AGA cu privire la patrimoniul Romfilatelia. Statul român nu este acţionar 100% ci 75% , 25% revenind Fondului Proprietatea.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că există în lucru un proiect de act normativ care are ca obiect trecerea în proprietatea privată a statului a titlurilor de participare deţinute de Compania Naţională “Poşta Română” S.A. la S.C. Romfilatelia S.A., societate comercială ce are ca obiect principal de activitate emiterea, punerea şi retragerea din circulaţie, precum şi distribuirea şi comercializarea de timbre şi efecte poştale. Urmare a trecerii în proprietatea privată a statului a titlurilor de participare deţinute la Romfilatelia, Poşta Română va beneficia de compensarea unor obligaţii fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În momentul în care va exista o Hotărâre AGA va fi adoptat actul normativ.
Domnul deputat Iosif Moldovan a specificat faptul că ANCOM are în atribuţii controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe şi de ce s-a introdus, la Senat, la art. 54 faptul că şi MSI are în atribuţii controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe acţionând prin personalul împuternicit în acest scop.
Domnul ministru Dan Nica răspuns că domeniul timbrelor şi efectelor poştale a fost preluat de către MSI, iar controlul exercitat de personalul MSI se referă doar la nerespectarea planurilor emisiunilor de timbre şi efecte poştale sau a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie ori comercializare a acestora.
Domnul deputat Iosif Moldovan a propus să se specifice mai clar acest lucru.
În continuare domnul preşedinte Daniel Vasile Oajdea a întrebat reprezentanţii MSI de ce s-a hotărât transformarea Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A din filială a Companiei Naţionale “ Poşta Română” în societate cu capital integral de stat, la care MSI exercită atribuţiile pe care statul le are în calitate de acţionar unic şi de ce este mai bine să se întâmple acest lucru. De asemenea, domnul preşedinte a întrebat de ce lipseşte tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie transpus şi actul normativ naţional care îl transpune, conform HG nr. 561/2009.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că, având în vedere că Societatea Comercială Romfilatelia S.A., la care Compania Naţională "Poşta Română" S.A. deţine integral acţiunile, este emitentul timbrului poştal românesc, iar conform art. 8 din Convenţia Poştală Universală, timbrul poştal "este emis şi pus în circulaţie exclusiv sub autoritatea statului membru, în conformitate cu Actele Uniunii", iar la nivel mondial timbrul poştal este tratat ca însemn naţional, alături de monedă, imn, steag şi stemă deoarece a constituit şi constituie un ambasador al istoriei şi tradiţiilor, al valorilor cultural şi morale ale unui stat, şi conform art. 2 lit.d) din Legea nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea de producere şi emitere de mărci poştale şi timbre fiscale constituie monopol al statului. Romfilatelia a primit aceste drepturi exclusive în considerarea controlului statului asupra sa. Privatizarea Companiei Naţionale “Poşta Română” - S.A., prin majorare de capital înseamnă pierderea controlului asupra Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. semnifică faptul că statul va pierde monopolul de stat asupra producerii şi emisiunii de mărci poştale şi timbre fiscale deţinut potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece Romfilatelia ar urma să fie deţinută integral de Compania Naţională Poşta Română S.A. controlată de un investitor.
Domnul preşedinte Daniel Oajdea a specificat că înfiinţarea S.C. Romfilatelia S.A. nu este tocmai în regulă deoarece Poşta Română face comandă de timbre la Romfilatelia, iar Romfilatelia le tipăreşte la Poşta Română pentru că Fabrica de timbre este deţinută de Poşta Română.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că Romfilatelia este o societate comercială care îşi desfăşoară activitatea în domeniul filatelic şi are ca obiect de activitate pe lângă editarea de timbre şi efecte poştale cu sau fără suprataxă, comercializarea de mărci poştale, efecte poştale şi mărfuri filatelice şi editarea şi comercializarea de accesorii filatelice şi literatură de specialitate (cataloage, periodice, studii, dicţionare, produse informatice filatelice), achiziţionarea de mărfuri filatelice de pe piaţa internă de la persoane fizice şi/sau juridice în scopul valorificării lor ca atare sau prin produse filatelice proprii, efectuarea de operaţiuni de export şi import pentru produsele de mai sus, precum şi pentru alte mărfuri, inclusiv operaţii de tip switch şi prelucrări filatelice în sistem lohn, prestarea de servicii aferente comerţului filatelic: expertize, evaluări, licitaţii, prelucrări, acordarea de asistenţă de specialitate pentru persoane fizice şi juridice rezidente şi nerezidente, organizarea şi participarea la târguri şi expoziţii filatelice naţionale şi internaţionale, în nume propriu sau în colaborare cu instituţii specializate în promovarea imaginii statului român, achiziţionarea de mărfuri filatelice expertizate de societate, în vederea completării colecţiei naţionale păstrate în cadrul Conservatorului de Timbre şi în cadrul Muzeului Naţional Filatelic, în limita aprobărilor speciale date de Poşta Română - S.A..
Domnul Cătălin Marinescu preşedinte ANCOM a afirmat că Poşta Română îşi stabileşte necesarul de timbre poştale pe anul respectiv. Romfilatelia primeşte teme de la diferite instituţii, selectează dintre ele şi propune tematica şi subiectele emisiunilor filatelice ce urmează a fi puse în circulaţie în cursul anului. Planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale se stabileau de către ANCOM. Dar, ANCOM nu are competenţă în acest domeniu şi susţine adoptarea planurilor emisiunilor de timbre şi efecte poştale de către Comisia filatelică, Comisiei înfiinţată pe lângă MSI.
Domnul preşedinte Daniel Oajdea a întrebat reprezentanţii MSI dacă sunt de acord cu amendamentele depuse de ANCOM.
Domnul ministru Dan Nica a precizat că amendamentele ANCOM sunt de formă şi nu de fond şi le susţin.»
Închei citatul. Este evident că membrii comisiei au mirosit ei ceva, dar faptul că nu au avut tangenţă cu acest domeniu i-a împiedicat să ridice probleme mai concrete. La acest capitol am serioase dubii asupra corectitudinii poziţiei lui Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, care nu a făcut nimic pentru ca autoritatea pe care o conducea să rămână în continuare organul de reglementare pentru acest domeniu. Este evident că organul executiv (ministerul) nu poate îndeplini şi atribuţiile de control, care ar trebui exercitate de o terţă parte, independentă de orhanismul executiv. Cu alte cuvinte, ministerul şi centrează, şi dă cu capul în acelaşi timp.
În opinia mea, această decizie este una discutabilă, sunt tare curios să aflu şi opinia unui jurist de meserie.
Să mergem mai departe. Ce credeţi că face noua Ordonanţă a Guvernului nr. 13/2013? Se apucă şi modifică masiv OG nr. 31/2003. Printre modificările normale şi chiar necesare impuse de evoluţia serviciilor poştale în cei zece ani, de necesitatea adoptării unor reglementări armonizate cu cele în vigoare în UE şi de liberalizarea serviciilor poştale, sunt introduse şi prevederi care desfiinţează orice control asupra condiţiilor de punere în circulaţie a timbrelor. Cum? Simplu, prin abrogarea art. 34 (al cărui conţinut îl aveţi la începutul articolului). Aşadar, ANCOM încetează să mai fie organism de reglementare. Deci şi decizia cea buclucaşă, cea care nu le plăcea celor de la Romfilatelia, a devenit caducă. Citiţi articolul 63 ca să vă convingeţi. Aceste modificări sunt introduse prin Legea nr. 187/2013 privind aprobarea OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale. Modificările aduse ordonanţei de legea de aprobare pot fi găsite aici. Uitaţi-vă şi cine semnează actul normativ.
Aşadar, responsabilul pentru condiţiile de punere în circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale este direct Ministerul Societăţii Informaţionale, cum se cheamă mai nou. După ce norme se ghidează? Este un mister total, deoarece nu rezultă de nicăieri acest lucru. Nu cunosc să se fi dat publicităţii vreo normă (deşi, cum am subliniat mai sus, este total anormal ca MSI să şi facă şi să mai şi controleze în acelaşi timp).
Ca fapt divers, nenea Google mi-a adus în faţă mai devreme (pe timpul cât căutam actele normative citate în cursul articolului) Ordinul nr. 181/515/781/2014 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Societăţii Comerciale "Romfilatelia" - S.A., filială a Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. Îl puteţi găsi aici.
Aşadar, din punct de vedere juridic, Romfilatelia este în continuare o filială a CN Poşta Română SA!!! Măi frate, în ce ţară trăim? Mie mi-e clar că "există nişte unii" care vor să ne ia pe toţi de proşti!
miercuri, 28 mai 2014
Cresc salariile la Romfilatelia
Într-un comunicat de presă al Guvernului publicat de agenţia Agerpres se enumeră actele normative incluse pe ordinea de zi a şedinţei din data de 20 mai a.c.
Unul dintre aceste acte se referă la Romfilatelia:
"MEMORANDUM cu tema: Aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială în anul 2014, față de cele realizate în anul 2013 și a numărului de personal prevăzut pentru finele anului 2014 la Societatea Comercială Romfilatelia S.A filială a Companiei Naționale Poșta Română, în conformitate cu prevederile art.48 din Legea nr.356/2013 privind bugetul de stat pe anul 2014, urmare a extinderii activității acesteia
Guvernul a aprobat acest Memorandum. Pentru anul 2014 se propune suma de 2003 mii lei pentru cheltuielile de natură salarială ale SC Romfilatelia SA."
Unul dintre aceste acte se referă la Romfilatelia:
"MEMORANDUM cu tema: Aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială în anul 2014, față de cele realizate în anul 2013 și a numărului de personal prevăzut pentru finele anului 2014 la Societatea Comercială Romfilatelia S.A filială a Companiei Naționale Poșta Română, în conformitate cu prevederile art.48 din Legea nr.356/2013 privind bugetul de stat pe anul 2014, urmare a extinderii activității acesteia
Guvernul a aprobat acest Memorandum. Pentru anul 2014 se propune suma de 2003 mii lei pentru cheltuielile de natură salarială ale SC Romfilatelia SA."
miercuri, 25 septembrie 2013
A apărut şi reacţia oficialilor
În primăvara acestui an, revista Philatelica.ro (aveţi răbdare să se încarce) publica un articol, la pagina 50, referitor la o gafă comisă de oamenii instituţiei care are ca responsabilitate punerea în circulaţie a mărcilor poştale. Pe scurt, imaginea unei românce (Ştefania Mărăcineanu) a fost ilustrată pe o marcă (pusă în circulaţie cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale - sic!) cu o fotografie a celebrei fiziciene de origine poloneză Marie Curie, laureată a premiului Nobel.
Colecţionarii au fost cei care au sesizat eroarea de machetare. La vremea respectivă, am "trecut" peste acest eveniment deoarece îmi displac profund etichetele actuale cu preţenţii de timbre şi mi-am propus să nu mai fac nicio referire la această instituţie pe umilul meu blog.
Navigând pe internet în această seară, dau peste un articol pe blogul lui Victor Roncea care are ca subiect exact tărăşenia descrisă mai sus.
În cadrul aceluiaşi articol se poate citi şi reacţia conducerii instituţiei respective. Dacă vă interesează, o puteţi citi acolo.
Colecţionarii au fost cei care au sesizat eroarea de machetare. La vremea respectivă, am "trecut" peste acest eveniment deoarece îmi displac profund etichetele actuale cu preţenţii de timbre şi mi-am propus să nu mai fac nicio referire la această instituţie pe umilul meu blog.
Navigând pe internet în această seară, dau peste un articol pe blogul lui Victor Roncea care are ca subiect exact tărăşenia descrisă mai sus.
În cadrul aceluiaşi articol se poate citi şi reacţia conducerii instituţiei respective. Dacă vă interesează, o puteţi citi acolo.
marți, 2 aprilie 2013
Romfilatelia îşi va schimba "stăpânul"
Tocmai mă pregăteam să scriu un articol cu informaţii obţinute pe surse despre mişcările pe care unele persoane din cadrul Romfilatelia le-ar fi dorit făcute înainte ca Poşta să se privatizeze. Cel puţin două surse diferite (şi care nu se cunosc) mi-au confirmat că au fost trase sfori pentru ca Romfilatelia să treacă în administrarea statului, dar să înglobeze sub "aripa" sa atât actuala Fabrică de Timbre, cât şi - ţineţi-vă bine - Muzeul Naţional Filatelic.
Mişcarea de scoatere din structura Poştei a unităţii care desfăşoară o activitate de monopol înainte de privatizare oricum trebuia făcută. Ca de obicei, se pare că s-au încercat şi unele mişmaşuri cu această ocazie, în bunul obicei balcanic şi mai ales românesc (am încredere în sursele mele), dar se pare că a intervenit treaba cu socoteala, ştiţi voi care...
Ministerul Comunicaţiilor a iniţiat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care se modifică HG nr. 42/2004, iar Romfilatelia devine societate comercială pe acţiuni aflată în subordonarea directă a ministerului. Acţiunile acestei societăţi ar urma să treacă în patrimoniul statului, din patrimoniul Poştei. Iniţiativa legislativă a fost deja postată pe pagina de transparenţă decizională a ministerului.
Dacă aveţi probleme în încercarea de a descărca cele două documente, le puteţi descărca şi de aici:
- Nota de fundamentare;
- Proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului.
Deşi n-am dat peste nicio referire concretă în documente, se pare că Romfilatelia va continua să fie sub incidenţa intrucţiunilor emise de Agenţia de Reglementare în Comunicaţii referitoare la punerea şi retragerea din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale. Rămâne de văzut în viitor cum vor fi respectate aceste instrucţiuni (dar vă recomand să nu vă faceţi prea multe speranţe, timbrele vor rămâne probabil la fel de scumpe ca şi până acum).
Mişcarea de scoatere din structura Poştei a unităţii care desfăşoară o activitate de monopol înainte de privatizare oricum trebuia făcută. Ca de obicei, se pare că s-au încercat şi unele mişmaşuri cu această ocazie, în bunul obicei balcanic şi mai ales românesc (am încredere în sursele mele), dar se pare că a intervenit treaba cu socoteala, ştiţi voi care...
Ministerul Comunicaţiilor a iniţiat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care se modifică HG nr. 42/2004, iar Romfilatelia devine societate comercială pe acţiuni aflată în subordonarea directă a ministerului. Acţiunile acestei societăţi ar urma să treacă în patrimoniul statului, din patrimoniul Poştei. Iniţiativa legislativă a fost deja postată pe pagina de transparenţă decizională a ministerului.
Dacă aveţi probleme în încercarea de a descărca cele două documente, le puteţi descărca şi de aici:
- Nota de fundamentare;
- Proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului.
Deşi n-am dat peste nicio referire concretă în documente, se pare că Romfilatelia va continua să fie sub incidenţa intrucţiunilor emise de Agenţia de Reglementare în Comunicaţii referitoare la punerea şi retragerea din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale. Rămâne de văzut în viitor cum vor fi respectate aceste instrucţiuni (dar vă recomand să nu vă faceţi prea multe speranţe, timbrele vor rămâne probabil la fel de scumpe ca şi până acum).
miercuri, 25 ianuarie 2012
Despre puterea de francare şi retragerea din circulaţie a mărcilor poştale curente
Din ce în ce mai des, cetăţenii reclamă faptul că unele emisiuni mai noi de mărci poştale nu sunt acceptate în oficiile poştale de către lucrătorii de la ghişee, întrebându-se care mărci din cele puse în circulaţie de către Romfilatelia mai au sau nu putere de francare.
Despre un astfel de caz scrie pe blogul propriu unul dintre colegii noştri, aici. În cazul de faţă, mărcile poştale aveau putere de francare, dar oficianta s-a "ghidat" după criterii stranii ("Noi timbre din astea nu am avut" - SIC!), nu după reglementări pe care ar fi trebuit să le cunoască.
La rândul meu, am primit numeroase întrebări referitoare la acelaşi subiect: dom'le, timbrele din '80 mai pot fi folosite pe scrisori? Da' cele din '90? Este vreo diferenţă între timbrele cu valori în lei vechi?
Haideţi să o luăm metodic, să vedem care este treaba.
În 2005 s-a produs denominarea leului. La data respectivă, pentru o scurtă perioadă, atât moneda (leul românesc), cât şi preţurile au avut o circulaţie combinată (atât leii vechi, ROL, cât şi leii noi, RON). Situaţia a fost reglementată atunci prin cel puţin două circulare ale BNR. Inclusiv preţurile trebuiau exprimate în ambele monede (ROL şi RON), lucru care s-a întâmplat inclusiv cu câteva mărci poştale.
Ulterior, la data încetării utilizării leilor vechi, s-au scos din circulaţie şi mărcile poştale care aveau nominalul exprimat în această monedă (bine, au existat excepţii cauzate de amatorismul celor de la Romfilatelia, am scris despre acest lucru aici).
În luna martie a anului trecut am semnalat adoptarea de către organismul de reglementare abilitat a Deciziei privind planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale (este vorba despre Decizia nr. 968 din 4 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial Partea I-a, nr. 171 din 10 martie; un extras poate fi descărcat de la linkul indicat).
Iată ce spune actul normativ:
Art. 15. — (1) Retragerea din circulaţie a emisiunilor filatelice se realizează de către Romfilatelia, prin emiterea unei decizii de retragere, în următoarele cazuri:
a) la împlinirea unui termen de 2 ani de la data punerii în circulaţie a emisiunii filatelice;
b) la epuizarea stocului din emisiunea respectivă comandat de către CNPR, în vederea acoperirii necesarului de francare;
c) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea prealabilă a ANCOM.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), Romfilatelia emite decizia de retragere din circulaţie a emisiunii filatelice la solicitarea scrisă a CNPR.
(3) Romfilatelia are obligaţia de a transmite ANCOM şi CNPR copii ale deciziilor de retragere din circulaţie, precum şi de a le publica, în momentul emiterii, pe pagina sa de internet.
(4) CNPR are obligaţia de a pune la dispoziţia utilizatorilor în toate punctele de acces deservite de personal informaţii privind retragerea din circulaţie a emisiunilor filatelice.
(5) După data retragerii din circulaţie a emisiunii filatelice, timbrele şi efectele poştale ce compun emisiunea filatelică pot fi comercializate doar de Romfilatelia.
La data respectivă, numai o mână de colecţionari au intuit care pot fi urmările acestei reglementări, nici nu ştu dacă vreunul din ei a înaintat organismului de reglementare vreo observaţie, pentru că proiectul deciziei prşedintelui ANCOM a fost supus dezbaterii publice, conform prevederilor legale.
Acum, unde-i lege, nu-i tocmeală! Romfilatelia a făcut, spre sfârşitul anului trecut, exact ce i se cere prin decizia ANCOM: a emis la rândul ei o decizie privind retragerea din circulaţie a mai multor emisiuni de mărci poştale, decizie publicată în facsimil pe pagina ei de internet. Ca să vă scutesc de umblat, o aveţi mai jos, prezentată pagină cu pagină (click pe imagini pentru mărire).
(sursa documentului: http://cms.arond.ro/cms_documents/CMS_Romfilatelia//Decizia110privindretragereadincirculatieaunoremisiunifilatelice.pdf)
Despre un astfel de caz scrie pe blogul propriu unul dintre colegii noştri, aici. În cazul de faţă, mărcile poştale aveau putere de francare, dar oficianta s-a "ghidat" după criterii stranii ("Noi timbre din astea nu am avut" - SIC!), nu după reglementări pe care ar fi trebuit să le cunoască.
La rândul meu, am primit numeroase întrebări referitoare la acelaşi subiect: dom'le, timbrele din '80 mai pot fi folosite pe scrisori? Da' cele din '90? Este vreo diferenţă între timbrele cu valori în lei vechi?
Haideţi să o luăm metodic, să vedem care este treaba.
În 2005 s-a produs denominarea leului. La data respectivă, pentru o scurtă perioadă, atât moneda (leul românesc), cât şi preţurile au avut o circulaţie combinată (atât leii vechi, ROL, cât şi leii noi, RON). Situaţia a fost reglementată atunci prin cel puţin două circulare ale BNR. Inclusiv preţurile trebuiau exprimate în ambele monede (ROL şi RON), lucru care s-a întâmplat inclusiv cu câteva mărci poştale.
Ulterior, la data încetării utilizării leilor vechi, s-au scos din circulaţie şi mărcile poştale care aveau nominalul exprimat în această monedă (bine, au existat excepţii cauzate de amatorismul celor de la Romfilatelia, am scris despre acest lucru aici).
În luna martie a anului trecut am semnalat adoptarea de către organismul de reglementare abilitat a Deciziei privind planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale (este vorba despre Decizia nr. 968 din 4 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial Partea I-a, nr. 171 din 10 martie; un extras poate fi descărcat de la linkul indicat).
Iată ce spune actul normativ:
Art. 15. — (1) Retragerea din circulaţie a emisiunilor filatelice se realizează de către Romfilatelia, prin emiterea unei decizii de retragere, în următoarele cazuri:
a) la împlinirea unui termen de 2 ani de la data punerii în circulaţie a emisiunii filatelice;
b) la epuizarea stocului din emisiunea respectivă comandat de către CNPR, în vederea acoperirii necesarului de francare;
c) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea prealabilă a ANCOM.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), Romfilatelia emite decizia de retragere din circulaţie a emisiunii filatelice la solicitarea scrisă a CNPR.
(3) Romfilatelia are obligaţia de a transmite ANCOM şi CNPR copii ale deciziilor de retragere din circulaţie, precum şi de a le publica, în momentul emiterii, pe pagina sa de internet.
(4) CNPR are obligaţia de a pune la dispoziţia utilizatorilor în toate punctele de acces deservite de personal informaţii privind retragerea din circulaţie a emisiunilor filatelice.
(5) După data retragerii din circulaţie a emisiunii filatelice, timbrele şi efectele poştale ce compun emisiunea filatelică pot fi comercializate doar de Romfilatelia.
La data respectivă, numai o mână de colecţionari au intuit care pot fi urmările acestei reglementări, nici nu ştu dacă vreunul din ei a înaintat organismului de reglementare vreo observaţie, pentru că proiectul deciziei prşedintelui ANCOM a fost supus dezbaterii publice, conform prevederilor legale.
Acum, unde-i lege, nu-i tocmeală! Romfilatelia a făcut, spre sfârşitul anului trecut, exact ce i se cere prin decizia ANCOM: a emis la rândul ei o decizie privind retragerea din circulaţie a mai multor emisiuni de mărci poştale, decizie publicată în facsimil pe pagina ei de internet. Ca să vă scutesc de umblat, o aveţi mai jos, prezentată pagină cu pagină (click pe imagini pentru mărire).
(sursa documentului: http://cms.arond.ro/cms_documents/CMS_Romfilatelia//Decizia110privindretragereadincirculatieaunoremisiunifilatelice.pdf)
joi, 15 decembrie 2011
Legislaţie: Managementul întreprinderilor publice
În Monitorul Oficial nr. 883 publicat ieri (14 decembrie) a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Noul act normativ vine în pregătirea vânzării unor pachete de acţiuni la mai multe companii la care statul român este acţionar majoritar, conform protocolului semnat cu FMI. Conform noii reglementări, în noţiunea de întreprindere publică sunt asimilate şi companiile şi societăţile naţionale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic, majoritar sau la care deţine controlul. În această situaţie se află atât Poşta Română, cât şi Romfilatelia SA.
Ordonanţa are prevederi speciale referitoare la componenţa şi atribuţiile consiliilor de administraţie, selecţia şi atribuţiile administratorilor, la contractul de mandat, la răspunderea administratorilor, la modul în care se face conducerea întreprinderilor publice. Nu sunt lăsate la o parte nici protecţia acţionarilor minoritari, auditul statutar şi intern, transparenţa şi obligaţiile de raportare.
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă, prin ordin al conducătorilor autorităţilor pulbice tutelare se va stabili lista societăţilor/regiilor autonome care urmează să aplice prevederile Ordonanţei.
Ordonanţa are prevederi speciale referitoare la componenţa şi atribuţiile consiliilor de administraţie, selecţia şi atribuţiile administratorilor, la contractul de mandat, la răspunderea administratorilor, la modul în care se face conducerea întreprinderilor publice. Nu sunt lăsate la o parte nici protecţia acţionarilor minoritari, auditul statutar şi intern, transparenţa şi obligaţiile de raportare.
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă, prin ordin al conducătorilor autorităţilor pulbice tutelare se va stabili lista societăţilor/regiilor autonome care urmează să aplice prevederile Ordonanţei.
vineri, 8 aprilie 2011
Ultima oră: s-a aprobat bugetul SC Romfilatelia SA pe anul 2011
În Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr. 243 din 7 aprilie a.c. a fost publicat Ordinul comun al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al SC Romfilatelia SA, filială a CN Poşta Română SA.
Iată, pe scurt, câteva date din bugetul aprobat:
- venituri totale: 8.546,25 mii lei;
- cheltuieli totale: 8.261,15 mii lei;
- rezultatul brut: profit de 285,10 mii lei;
- impozit pe profit: 43,34 mii lei;
- profit rămas după deducerea impozitului pe profit: 241,77 mii lei;
- rezerve: 14,26 mii lei;
- rezultă un profit contabil rămas de 227,51 mii lei, din care vărsămintele la bugetul de stat reprezintă 204,76 mii lei;
- numărul mediu de salariaţi, precum şi numărul prognozat de salariaţi la sfârşitul anului: 64;
- fondul de salarii este de 1.754,32 mii lei;
- câştigul mediu lunar pe salariat este de 2,274,49 lei/persoană.
O remarcă (ce, bineînţeles, nu este înscrisă în Monitorul Oficial): aprobarea bugetului pe 2011 nu afectează în niciun fel parcursul legislativ al proiectului HG privind desfiinţarea prin absorbţie al filialei în cauză.
Iată, pe scurt, câteva date din bugetul aprobat:
- venituri totale: 8.546,25 mii lei;
- cheltuieli totale: 8.261,15 mii lei;
- rezultatul brut: profit de 285,10 mii lei;
- impozit pe profit: 43,34 mii lei;
- profit rămas după deducerea impozitului pe profit: 241,77 mii lei;
- rezerve: 14,26 mii lei;
- rezultă un profit contabil rămas de 227,51 mii lei, din care vărsămintele la bugetul de stat reprezintă 204,76 mii lei;
- numărul mediu de salariaţi, precum şi numărul prognozat de salariaţi la sfârşitul anului: 64;
- fondul de salarii este de 1.754,32 mii lei;
- câştigul mediu lunar pe salariat este de 2,274,49 lei/persoană.
O remarcă (ce, bineînţeles, nu este înscrisă în Monitorul Oficial): aprobarea bugetului pe 2011 nu afectează în niciun fel parcursul legislativ al proiectului HG privind desfiinţarea prin absorbţie al filialei în cauză.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
