Mărci Spic de grâu cu perforaţii "ADEVERUL"

Planificasem pentru luna viitoare publicarea volumaşului de studiu pe care l-am promis mai demult. Iată că m-am depăşit reuşind să îl termin mai devreme şi astăzi sunt în măsură să îl fac public, pentru cine este interesat de subiect, desigur.

Din câte ştiu, această lucrare ar fi prima care are ca obiect trecerea în revistă a unui singur tip de perfin întâlnit pe mărcile unei singure emisiuni uzuale. Dacă mă înşel, vă rog să mă corectaţi.

Cei interesaţi de această lucrare o pot descărca gratuit de aici. Lucrarea este în format PDF şi are 54 MB.

Fişierul se poate imprima fără restricţii de orice utilizator care dispune de un calculator şi o imprimantă de birou (vă atenţionez însă că numărul mare al imaginilor poate consuma multă cerneală sau mult toner).

Nu este însă permisă comercializarea volumului sub nicio formă, şi nici urcarea pe un alt sever după ce l-aţi descărcat de la linkul de mai sus.

Acestea fiind zise, nu-mi rămâne decât să vă urez lectură plăcută. Dacă are cineva observaţii de orice fel este liber să folosească formularul de comentarii de mai jos.

Varietate spectaculoasă

Scriam în articolul anterior despre modul de apariţie al unor diverse linii, pete şi dungi de culoare. Căutând prin clasoare mărci Spic de grâu cu perfin-uri ADEVERUL (pentru că vreau să termin cărticica promisă) mai dau peste câte o marcă sau vreun bloc interesant. Aşa cum este cazul mărcii de 10 bani roşu ilustrată mai jos.

Acel spaţiu tipografic bine imprimat pe marginea clişeului este greu de întâlnit (din zeci de mii de exemplare cercetate nu am găsit decât două mărci mari şi late!). Dar el mai are un scop: poate să explice clar cum se confecţionează forma de tipar (sau planşă de tipar).

Şi dacă tot am vorbit de perfin-uri, vă arăt şi un bloc cu o combinaţie interesantă a poziţiei perforaţiilor (click pe imagine pentru mărire).

Perfin pe o carte poştală

Urmăresc, de regulă, cu atenţie toate piesele din epoca Spicului de grâu, uul din domeniile mele de interes în ceea ce priveşte utilizarea tipurilor şi a planşelor. Piesele circulate mă interesează pentru a putea să încadrez în timp utilizarea anumitor piese.
Prima dată nici nu observasem particularitatea piesei de mai jos, dar atenţia mi-a fost atrasă de preţul final de vânzare: 54 dolari (după 11 biduri) pentru o piesă absolut comună din punctul de vedere al francaturii, circulaţiei şi tarifului. Abia după aceea am observat şi perfin-ul executat direct pe cartea poştală (click pentru mărire).

Desigur, fiecare este liber să colecţioneze orice îşi doreşte. Personal însă sunt foarte sceptic în justeţea investiţiei în astfel de piese (ştiu că sunt unii care mă vor înjura, dar este treaba lor, am destule argumente în sprijinul opiniei mele).

Un perfin târziu

Am dat peste plicul din imaginea de mai jos într-o licitaţie online. Am observat că sunt persoane interesate de acest subiect şi m-am gândit că fac un bine semnalând piesa.

Este vorba de un plic fără niciun antet (şi oferit fără imaginea verso-ului, pentru a putea identifica expeditorul), expediat în aprilie 1948 spre Austria (bănuiesc că din Mediaş, dacă am descifrat corect ştampila de plecare greu lizibilă).
Nu am mai văzut un astfel de perfin (şi de fapt acesta este principalul motiv pentru care am semnalat plicul). Îi las pe amatorii subiectului să se bucure de detalii.

Un plic frumos

Aş fi vrut să public mai devreme articolul, dar se pare că nenea Gogu (aka Google) a avut ceva probleme, iar contul meu nu a putut fi accesat pentru ceva timp.
Aseară am remarcat un plic frumos, o trimitere comercială, dar în acelaşi timp şi o piesă de poştă aeriană din perioada mai timpurie. Click pe imagini pentru mărire.

Este o piesă care ar avea mai multe ingrediente care ar face-o să fie dorită în colecţii. Plicul, care poartă un frumos antet monocolor semiilustrat, a fost francat cu uzuale "Mihai copil" şi expediat recomandat prin poşta aeriană, în mai 1939, din Bucureşti în Germania, la Berlin. Mărcile uzuale au toate un perfin vizibil (I H C - se face, cum este şi normal, legătura cu numele firmei înscris în antetul tipărit).
Plicul poartă o etichetă de serviciu (uzuală în epocă) pentru poşta aeriană. Pe faţa plicului se mai pot distinge două ştampile de serviciu pentru atestarea transportului prin poşta aeriană, ambele germane (una pentru Nürnberg şi una pentru Cottbus). Pe verso se pot distinge ştampilele de tranzit (Nürnberg) şi de sosire la Berlin.
Plicul a fost foarte bine păstrat, nu are pliuri sau rupturi. El a fost vândut pe un portal online cu un preţ final de 68 dolari (după 3 biduri). Spuneţi voi dacă a fost mult sau nu.

Perfin-uri în coală

De fapt e vorba de două blocuri mai mari şi nu de coli. Acum vreo două săptămâni, cele două piese din imaginile de mai jos au fost vândute pe un portal de licitaţii online. M-a mirat faptul că preţurile cerue de vânzător - deşi aproape nesemnificative - nu au fost onorate.
Perfin-urile nu sunt domeniul meu, dar cel de-al şaselea simţ (cel filatelic, desigur...  :D ) parcă îmi spune că nu preţul a fost problema.
Vi le prezint. Ambele piese au acelaşi perfin, este posibil să provină de la aceeaşi firmă (am catalogul lui Eros, dar recunosc sincer că mi-e lene să caut în el). Sau poate să fie chiar altceva: e posibil ca perfin-urile să fie chiar contrafăcute, am întâlnit situaţii (nepricepându-mă la aşa ceva, îi las pe amatorii domeniului să se pronunţe).

Acesta este primul bloc, se vede (de fapt se deduce) modul în care a fost realizat perfin-ul, pe câte două rânduri simultan.

Acelaşi lucru se poate observa şi la al doilea bloc (de data aceasta, realizarea perfin-ului a fost făcută pe coloane).