Poşta rusă în România

Cataloagele româneşti consacrate nu prezintă într-un mod detaliat piesele poştei ruse în România, din nefericire.

Din punct de vedere metodologic, activitatea poştei ruse cred că ar trebui împărţită în şase capitole distincte:
1. - Poşta consulară rusă în Principate în perioada premergătoare Războiului de Independenţă.
2. - Poşta companiei ruse de navigaţie ROPIT.
3. - Poşta militară de campanie rusă în timpul Războiului de Independenţă, 1877-1878.
4. - Poşta companiilor ruse de navigaţie în Marea Neagră şi pe dunăre.
5. - Poşta militară de campanie rusă în timpul Primului Război Mondial.
6. - Poşta rusă de ocupaţie după august 1944.

Desigur că pot exista şi alte opinii (şi cine doreşte să mă corecteze/completeze o poate face la liber în formularul pentru comentarii de mai jos).

Mica introducere mi-a fost ridicată la fileu după examinarea pieselor oferite într-o licitaţie a firmei ruseşti PhilAuction (licitaţia cu nr. 16 din luna mai a.c.), apărută ceva mai recent în circuitul internaţional. Să le vedem.

Scrisoare oficială nefrancată expediată în ianuarie 1878 din Chişinău la Bucureşti, via Bender. La sosire scrisoarea a primit ştampila oficiului militar rus de campanie nr. 7, situat la acea dată în Bucureşti. Piesă oferită cu 10.000 ruble (140 euro) şi vândută cu 26.000 ruble.

Carte poştală rusească expediată din Rusia spre Finlanda, via oficiul militar rusesc de campanie nr. 6, situat la Ismail. Oferită şi vândută cu 25.000 ruble (350 euro).

Aceasta este piesa care mi-a plăcut cel mai mult: scrisoare oficială expediată de Bateria 17 din Brigada rusă de artilerie în iunie 1878, la oficiul militar rus de campanie nr. 13 (situat la Brăila), via oficiul militar de campanie nr. 10 (situat la acea dată la Giurgiu). Potrivit pieselor pe care am reusit să le examinez până acum, scrisorile care poartă ştampilele a două oficii de campanie de pe teritoriul României sunt rare. Scrisoarea a fost oferită şi vândută cu 25.000 ruble (350 euro).

Iată şi o carte poştală care ilustrează poşta rusă de campanie din timpul Primului Război Mondial. A fost expediată în mai 1917 din Iaşi la Odesa, pe faţa ilustratei fiind reprezentată gara locală. Ilustrata a fost oferită cu 3.000 ruble (42 euro) şi vândută cu 9.000 ruble.

O piesă care mi se pare interesantă

Este o carte poştală simplă românească de 5 bani verde deschis având marcă fixă tip Carol I "tipografiat" pe care am văzut-o pe un site de licitaţii. Click pe imagine pentru mărire.

Cartea poştală a fost utilizată de către un militar german, expeditorul aflându-se la oficiul militar de campanie nr. 308 din Bucureşti (este înscris pe latura stângă a cărţii poştale). ipul ştampilei corespunde cu cel nominalizat de Horst Borlinghaus (Die Deutsche Feldpost in Rumänien... - Stempelhandbuch, pag. 243).

Al doilea element care mi se pare interesant este utilizarea ştampilei BUCUREŞTI CURSA II (ştampilă aparţinând poştei civile), aplicată la aceeaşi dată cu cea aparţinând oficiului militar german.
Nu am reuşit să-i răspund la întrebarea: dacă trimiterea a avut ca destinatar oficiul militar de campanie nr. 185 din Sofia, ea a fost expediată cu poşta civilă? Care a fost rostul ştampilei BUCUREŞTI CURSA II? Poate mă ajută cineva.

Document istorico-poştal important din timpul Războiului pentru Independenţă

Nu ştiu câţi amatori au remarcat vânzarea recentă pe un portal online a unei scrisori francate cu două mărci Bucureşti I fără a prezenta ceva special la prima vedere. Preţul de vânzare însă mi-a atras imediat atenţia, nefiind deloc unul obişnuit: 520 dolari! Click pe imagini pentru mărire.

Pe faţa scrisorii, în dreapta celor două timbre se află o adnotare făcută cu creionul, "Postat DDSG". De la distanţă însă piesa nu are nicio legătură cu DDSG, mai ales că poartă francatură cu mărci româneşti.
Scrisoarea se pare că poartă amprenta ştampilei Oficiului telegrafo-poştal militar român înfiinţat de armata română la Plevna (Bulgaria) în 9/21 noiembrie 1877 (şi este şi prima ştampilă a acestui oficiu pe care o văd).
Cu toate că pe timpul campaniei din Bulgaria din 1877-1878 armata română a înfiinţat mai multe OTPM-uri la sud de Dunăre, corespondenţa provenită de la acestea nu a supravieţiuit (ori a rămas aproape în totalitate necunoscută).
Detalii despre activitatea poştală pe timpul campaniei din Bulgaria pot fi găsite în monografia ing. Călin Marinescu (Poşta militară română 1859-1995 şi corespondenţa prizonierilor de război, Bucureşti 1998, p. 17-24).
Oficiul telegrafo-poştal militar de la Rahova a funcţionat probabil până în jurul datei de 11/23 martie 1878, când trupele române au început retragerea din Bulgaria.

Revenind la scrisoarea semnalată, ea a fost expediată din Rahova pe 9 ianuarie 1878 cu destinaţia Turnu Măgurele. Pe verso se distinge o ştampilă de tranzit a oficiului Craiova (cu data de 10 ianuarie 1877 - probabil oficiantul a uitat să modifice anul, o fi petrecut mai mult de Sfântul Vasile, cine ştie), şi două amprente mai slabe ale ştampilei oficiului de destinaţie Turnu Măgurele, cu data de 12 ianuarie 1878.

Referitor la ştampila OTPM Rahova, cred că este prima piesă pe care o putem cataloga (fiind aşadar - deocamdată - o piesă unicat!). Se observă că aceasta nu are nicio referire în legendă la caracterul militar al oficiului poştal, ea nedeosebindu-se de ştampilele curente de zi utilizate în ţară. Tipul de ştampilă - cerc simplu cu data pe trei rânduri în centru şi cu trei acante în partea inferioară - este unul dintre modelele utilizate în Muntenia în anii '70-'80 (alte trei ştampile similare sunt ilustrate în Ştampilografia poştală (Kiriac Dragomir) la p. 133 (penultimul rând de pe Planşa 33).

Ieri am aflat cu plăcere că această scrisoare se va întoarce acasă, licitaţia fiind câştigată de un pasionat colecţionar român, pe care nu pot decât să îl felicit pentru aceasta. Un lucru interesant l-ar constitui dezvăluirea conţinutului scrisorii, dacă acesta s-a mai păstrat.

Utilizare interesantă a unei mărci a poştei militare austriece

Am descoperit plicul de mai jos (click pentru mărire) într-o licitaţie online, plic pe care îl consider interesant datorită francaturii pe care o poartă.

Plicul a fost expediat din Lwow (în Polonia) la Poszony (Bratislava de astăzi) în ianuarie 1917 (data de pe ştampile - inclusiv din cea de sosire aflată pe verso - fiind aproape ilizibile). Pe faţa plicului se mai deosebeşte o ştampilă a cenzurii din Lwow. Mie îmi pare a fi o circulaţie reală prin poştă (dar reafirm faptul că nu sunt specialist în domeniul corespondenţelor militare şi/sau cenzurate din Pirmul Război Mondial).
Ceea ce doresc să subliniez (şi acest lucru cred că ar merita o notă în subsolul emisiunii într-un viitor catalog specializat al mărcilor româneşti) sunt două aspecte:

- utilizarea în Polonia a mărcii de 25 bani din prima emisiune de mărci ale poştei militare austriece puse în circulaţie pentru România;
- existenţa francaturii mixte cu o marcă de 20 heller a poştei militare austriece (emisiune generală, fără supratipar) şi cu una uzuală austriacă curentă de 5 heller.

Presupun că marca de 25 bani a fost considerată ca având un nominal de 25 heller.

O piesă superbă din războiul ruso-japonez

Cine caută, găseşte! Asta este deviza pasionatului. Şi pentru că petrec destul de mult timp citind ofertele caselor de licitaţie, mai răsare câte o bijurerie pe care cei mai mulţi nu sunt în stare să o găsească. Click pe imagini pentru mărire.

Cartea poştală de 3 kopeici a primit o frumoasă francatură mixtă cu mărci chinezeşti şi ruseşti şi a fost expediată în aprilie 1905 de către un ofiţer român (maiorul Gaiseanu) ataşat pe lângă armata rusă din Harbin, Manciuria, la Bucureşti, pe adresa locotenent-colonelului Th. Râmniceanu, la Palatul Cotroceni, pentru "A.S.R. Principele de România". Cartea poştală poartă o superbă ilustraţie realizată manual pe verso, un motiv autentic oriental.
Cartea poştală a fost cenzurată la comandamentul armatei manciuriene.
Nu mă întrebaţi unde este piesa prezentată şi la ce preţ, pentru că oricum oferta este prohibitivă pentru 99,9 dintre colecţionarii români. Am semnalat-o însă, deoarece este prima piesă de acest fel pe care o văd în ani mulţi de "pieptănat" licitaţiile.

Două piese frumoase

Piesele pe care doresc să le semnalez au fost recent vândute pe un portal online. Numai una este spectaculoasă, dar cealaltă prezintă interes pentru amatorii de piese circulate în timpul Primului Război Mondial.

Această carte poştală ilustrată (realizată dintr-o fotografie reală) a fost expediată în septembrie 1916 pe adresa colonelului Broşteanu, la "Spitalul Feteşti sau Iaşi". Nu îmi pot da seama dacă locul de expediere este Buftea, aşa cum scrie expeditorul pe faţă, sub fotografie. Ştampilele din colţul drept superior (de pe verso) sunt parţial ilizibile. Există însă o adnotare manuală făcută cu creionul albastru, care direcţionează corespondenţa către "Comand. Reg. 53 Inf.". Pe 8 sau 9 octombrie 1916 ilustrata a fost obliterată cu ştampila Marelui Cartier General ("EŞELONUL I").
Deasupra ştampilei de cenzură se poate distinge o a doua adnotare manuscrisă făcută cu cerneală neagră, "Retur la Iaşi". Pe 24 octombrie ilustrata ajunge la Iaşi, unde a fost ştampilată cu ştampila de zi, dar şi cu ştampila factorului poştal, "4".
Ilustrata a fost vândută cu 165 dolari (după 2 biduri).

A doua piesă este cartea poştală UPU cu marcă fică tip "Tipografiate", care prezintă o varietate spectaculoasă, un frumos tipar dublu. Piesa a fost vândută cu 187,50 dolari (după 6 biduri).