În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.
ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat", dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri" într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.
În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online. Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020.
Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală. Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul en.unesco.org.
Via Agerpres
Se afișează postările cu eticheta Mass-media. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mass-media. Afișați toate postările
duminică, 3 mai 2020
sâmbătă, 12 noiembrie 2016
Presa e plină de indivizi care n-au avut loc prin altă parte
În fiecare an, pe 12 octombrie trebuie să se trezească câte-un prostovan să scrie că se aniversează primele capete de bour. Anul acesta am dat peste chiflă la tipii de la portalul Descoperă (parte a Mediafax).
Povestea îmi pare că provine de la nişte berbeci care "ţin" un calendar al evenimentelor, unde - după cum se vede - datele sunt eronate. Articolul este aici. Click pe imagine pentru mărire.
Dar ştiţi care e partea haioasă, care-i facede tot rahatul de cacao pe cei de la Descoperă-Mediafax? Le este lene să scrie, şi de aceea reciclează articole vechi. Se vede în comentarii, după dată. Noroc că mai există şi internauţi bine informaţi, că de prostovani nu ducem lipsă. Veşnica boală: hai să ne dăm noi cu părerea, ce dacă nu ne pricepem?
De aceea stau şi mă mir: cât de berbec poţi să fii să nu te uiţi nici măcar pe comentarii? Panarame ce sunteţi!
Povestea îmi pare că provine de la nişte berbeci care "ţin" un calendar al evenimentelor, unde - după cum se vede - datele sunt eronate. Articolul este aici. Click pe imagine pentru mărire.
Dar ştiţi care e partea haioasă, care-i face
De aceea stau şi mă mir: cât de berbec poţi să fii să nu te uiţi nici măcar pe comentarii? Panarame ce sunteţi!
duminică, 25 septembrie 2016
N-ar fi mai bine să ne dăm cu părerea numai în domeniul la care ne pricepem?
În această seară, pe postul TV Digi 24 a fost prezentat un scurt documentar ocazionat de împlinirea a 144 de ani de la înfiinţarea Fabricii de Timbre. Partea din emisiune referitoare la Fabrica de Timbre se întinde între minutele 11:00 şi 18:00. Înregistrarea poate fi urmărită aici.
Documentarul din cadrul rubricii "Bonton" a cuprins un fel de colaj între interviul propriu-zis cu directorul tipografiei şi un colaj de imagini reprezentând diferite mărci poştale româneşti care nu se află la Fabrica de Timbre, ci în colecţia Muzeului Naţional Filatelic (situată în prezent la Banca Naţională şi despre al cărei viitor muzeistic nu se mai ştie nimic), plus câteva mărci străine (care n-au nicio legătură nici cu Fabrica de Timbre, nici cu muzeul), dar şi celebrul "Zimbrul şi vulturul" francat cu 8 mărci de 5 parale (care, la fel, nu are nicio legătură cu Fabrica de Timbre).
Dl Ion Barbu a făcut o afirmaţie referitoare la circulaţia internaţională a timbrelor româneşti (pentru un cunoscător e clar că domnul director nu stăpâneşte subiectul). Din reportaj s-ar putea înţelege că mărcile româneşti au avut putere de francare abia după ce a fost înfiinţată Fabrica de Timbre. Este total fals!
A doua afirmaţie care m-a lăsat pe spate a fost cea legată de ceea ce crede domnia sa că s-ar întâmpla dacă mărcile poştale s-ar tipări în străinătate (vezi Doamne, mărcile ar deveni un mijloc de amplificare a comerţului, în dauna intereselor statului). E clar că dl Barbu habar n-are ce se întâmplă pe partea poştală, cea cu circulaţia mărcilor, pentru că legătura Fabricii de Timbre cu "restul lumii" se face prin Romfilatelia (pe partea de timbre, desigur). Ce face Romfilatelia cu circulaţia poştală a mărcilor poştale o ştie toată lumea (este destul să te uiţi la tirajele defalcate ale fiecărei emisiuni ca să-ţi dau seama cum stă treaba; apoi să compari cantităţile distribuite la Poştă cu statistica circulaţiei poştale din rapoartele anuale publicate de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii). Asta e de fapt o "mică" dezinformare a opiniei publice făcută în speranţa că aude "cine trebuie" şi oamenii de acolo nu-şi pierd pâinea.
Poate că dl Barbu este un inginer şi un tehnolog foarte bun de a ajuns directorul Fabricii, dar şi-a permis să facă afirmaţii referitoare la un domeniu pe care nu îl stăpâneşte, lucru evident pentru cunoscători!
Partea proastă (şi pe care nu vor să o înţeleagă nici funcţionarii "de la stat", nici realizatorii acestor reportaje) este că se face un deserviciu major istoriei noastre prin prezentarea unor date inexacte. Partea şi mai proastă este că un telespectator neavizat nu are de unde să ştie că informaţiile istorice prezentate sunt neadevărate, lundu-le de bune din cauza (şi nu datorită) poziţiei ori funcţiei personajului prezentat (dom-le, desigur că ditamai directorul ştie el ce zice!). Iată însă că nu e aşa.
Pentru cei care doresc să vadă şi sunt interesaţi de tehnologie, pe la minutul 15:25 este prezentată maşina de perforat folosită la Fabrica de Timbre.
Am uitat să menţionez povestea cu fractalii şi graficienii-matematicieni care desenau acţiunile şi hârtiile de valoare tipărite de Fabrica de Timbre. Cred că dl Barbu nu a auzit de Guilloche.
Partea referitoare la schimbul internaţional de timbre efectuat sub egida UPU a fost prezentată corect, numai că Fabrica de Timbre nu are nicio atribuţie în acest sens în afara livrării unor cantităţi de timbre către Muzeul Filatelic.
Nu am insertat clipul video de pe Digi 24 din cauza potenţialelor probleme de securitate care ar putea apărea din cauza neutilizării protocolului https de către pagina-sursă.
UPDATE
Transcrierea reportajului (nu 100% exactă) a fost publicată de Digi 24 ulterior.
Documentarul din cadrul rubricii "Bonton" a cuprins un fel de colaj între interviul propriu-zis cu directorul tipografiei şi un colaj de imagini reprezentând diferite mărci poştale româneşti care nu se află la Fabrica de Timbre, ci în colecţia Muzeului Naţional Filatelic (situată în prezent la Banca Naţională şi despre al cărei viitor muzeistic nu se mai ştie nimic), plus câteva mărci străine (care n-au nicio legătură nici cu Fabrica de Timbre, nici cu muzeul), dar şi celebrul "Zimbrul şi vulturul" francat cu 8 mărci de 5 parale (care, la fel, nu are nicio legătură cu Fabrica de Timbre).
Dl Ion Barbu a făcut o afirmaţie referitoare la circulaţia internaţională a timbrelor româneşti (pentru un cunoscător e clar că domnul director nu stăpâneşte subiectul). Din reportaj s-ar putea înţelege că mărcile româneşti au avut putere de francare abia după ce a fost înfiinţată Fabrica de Timbre. Este total fals!
A doua afirmaţie care m-a lăsat pe spate a fost cea legată de ceea ce crede domnia sa că s-ar întâmpla dacă mărcile poştale s-ar tipări în străinătate (vezi Doamne, mărcile ar deveni un mijloc de amplificare a comerţului, în dauna intereselor statului). E clar că dl Barbu habar n-are ce se întâmplă pe partea poştală, cea cu circulaţia mărcilor, pentru că legătura Fabricii de Timbre cu "restul lumii" se face prin Romfilatelia (pe partea de timbre, desigur). Ce face Romfilatelia cu circulaţia poştală a mărcilor poştale o ştie toată lumea (este destul să te uiţi la tirajele defalcate ale fiecărei emisiuni ca să-ţi dau seama cum stă treaba; apoi să compari cantităţile distribuite la Poştă cu statistica circulaţiei poştale din rapoartele anuale publicate de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii). Asta e de fapt o "mică" dezinformare a opiniei publice făcută în speranţa că aude "cine trebuie" şi oamenii de acolo nu-şi pierd pâinea.
Poate că dl Barbu este un inginer şi un tehnolog foarte bun de a ajuns directorul Fabricii, dar şi-a permis să facă afirmaţii referitoare la un domeniu pe care nu îl stăpâneşte, lucru evident pentru cunoscători!
Partea proastă (şi pe care nu vor să o înţeleagă nici funcţionarii "de la stat", nici realizatorii acestor reportaje) este că se face un deserviciu major istoriei noastre prin prezentarea unor date inexacte. Partea şi mai proastă este că un telespectator neavizat nu are de unde să ştie că informaţiile istorice prezentate sunt neadevărate, lundu-le de bune din cauza (şi nu datorită) poziţiei ori funcţiei personajului prezentat (dom-le, desigur că ditamai directorul ştie el ce zice!). Iată însă că nu e aşa.
Pentru cei care doresc să vadă şi sunt interesaţi de tehnologie, pe la minutul 15:25 este prezentată maşina de perforat folosită la Fabrica de Timbre.
Am uitat să menţionez povestea cu fractalii şi graficienii-matematicieni care desenau acţiunile şi hârtiile de valoare tipărite de Fabrica de Timbre. Cred că dl Barbu nu a auzit de Guilloche.
Partea referitoare la schimbul internaţional de timbre efectuat sub egida UPU a fost prezentată corect, numai că Fabrica de Timbre nu are nicio atribuţie în acest sens în afara livrării unor cantităţi de timbre către Muzeul Filatelic.
Nu am insertat clipul video de pe Digi 24 din cauza potenţialelor probleme de securitate care ar putea apărea din cauza neutilizării protocolului https de către pagina-sursă.
UPDATE
Transcrierea reportajului (nu 100% exactă) a fost publicată de Digi 24 ulterior.
miercuri, 4 mai 2016
A apărut o nouă formă de jurnalism online: articolul fără conţinut
Ceea ce semnalez mai jos nu este o poveste întâlnită o singură dată, care ar putea induce ideea unei greşeli, ci o problemă care se repetă iar şi iar.
Habar n-am ce este în mintea celor de la Solar Magazin şi ce spune autoarea când vede pagina respectivă. Am verificat aceeaşi adresă cu trei browsere diferite (pentru că mi se mai întâmplă să nu văd integral unele site-uri din cauza extensiilor AdBlock şi Privacy Badger). Dar nu, cu oricare browser folosit (cu sau fără pomenitele extensii) văd acelaşi lucru.
Nu am intenţia să fac eu pe poliţaiul pe net, ci pur şi simplu mă deranjează că văd un titlu, dau să citesc articolul şi mă enervez că clicăi degeaba pentru o fantezie a unor şmecheraşi, piezând timpul inutil.
Habar n-am ce este în mintea celor de la Solar Magazin şi ce spune autoarea când vede pagina respectivă. Am verificat aceeaşi adresă cu trei browsere diferite (pentru că mi se mai întâmplă să nu văd integral unele site-uri din cauza extensiilor AdBlock şi Privacy Badger). Dar nu, cu oricare browser folosit (cu sau fără pomenitele extensii) văd acelaşi lucru.
Nu am intenţia să fac eu pe poliţaiul pe net, ci pur şi simplu mă deranjează că văd un titlu, dau să citesc articolul şi mă enervez că clicăi degeaba pentru o fantezie a unor şmecheraşi, piezând timpul inutil.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
