Ziua nomdială a libertăţii presei

În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.

ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat", dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri" într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.

În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online. Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. 
Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală. Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul en.unesco.org.

Via Agerpres

LA CENTENAR. Timbrele anului 1918

Anul 1918 a găsit România într-o situaţie cât se poate de nefericită. Din teritoriul Regatului, mai rămăsese Moldova, unde instituţiile statului se refugiaseră din calea ocupanţilor.

Poşta se retrăsese şi ea şi nu a reuşit decât în mică măsură să salveze valorile aflate la oficiile din zona ocupată de inamic. Cu toate acestea, ea a reuşit să funcţioneze fără întrerupere, chiar dacă a făcut-o numai într-un teritoriu mult mai mic decât cel al fruntariilor ţării din 1916.
În ciuda condiţiilor potrivnice, poşta a continuat să pună în circulaţie timbrele necesare francării corespondenţelor.

O parte a stocurilor de timbre aflate în circulaţie în 1916 rămăseseră în zona ocupată. Pentru a nu suferi pagube, poşta a decis în 1918 invalidarea timbrelor vechi, folosind stocurile salvate pe timpul refugierii în Moldova la realizarea unor emisiuni noi, provizorii, supratipărindu-le.

Prima marcă supratipărită a fost cea de 1 ban Carol I Tipografiat 1909, căreia i s-a dat o valoare nominală nouă, corespunzătoare tarifului unei scrisori simple externe, respectiv a taxei de recomandare pentru o trimitere internă. Această marcă nu a avut o circulaţie poştală însemnată, fiind înlocuită de marca de 25 bani albastru din emisiunea aşa-zisă Moldova (ilustrată mai jos).

 

 Pentru utilizare la francarea cărţilor poştale simple şi a celor ilustrate, mărci din aceeaşi emisiune din 1909-1914 au fost supratipărite cu o monogramă "1918" realizată dintr-o funie răsucită. Ceea ce este interesant şi merită a fi subliniat este că la supratipărire nu au fost utilizate numai coli din vechea emisiune. Pentru valoarea de 10 bani s-a confecţionat o planşă nouă, în condiţii care încă nu sunt clarificate până astăzi.

Pentru francarea celorlalte categorii de corespondenţe, au fost confecţionate valori noi utilizându-se clişee vechi, în culori schimbate însă. Cele opt valori au fost denumite generic "emisiunea Moldova". Ele nu au fost puse în circulaţie concomitent, ci în tranşe: mărcile cu modelele Tipografiat şi Spic de grâu în 1918, iar cele două mărci model Gravat în 1919. Şi la această emisiune încă nu sunt clarificate condiţiile în care au fost confecţionate planşele şi în care au fost imprimate. Se ştie însă că cele două valori model Gravate au fost imprimate în Bucureşti, la Fabrica de Timbre, în 1919, după revenirea administraţiei în Capitala ţării.

Pentru valorile nominale mici s-au supratipărit mărcile de 1, 5 şi 10 bani din emisiunea Tipografiate 1909-1914 cu o monogramă FF-PTT situată într-un cerc. Deşi nu sunt astfel prezentate în cataloage, acestea reprezintă valorile mici ale emisiunii aşa-zise Moldova.

La supratipărire s-au utilizat trei categorii diferite de suporturi:

- coli din tiajele iniţiale ale emisiunii Tipografiate 1909 (toate valorile);

- coli imprimate pe hârtie gri cu ajutorul planşelor vechi (1 şi 5 bani);

- coli imprimate cu planşe noi, pe hârtie gri (10 bani).

 Valorile emisiunii Moldova au fost ulterior primele mărci ale Regatului României care au circulat în teritoriile alipite la Marea Unire (Transilvania, Banat, şi Bucovina).

Tot din colile rămase ale emisiunii Tipografiate 1909 au fost supratipărite valorile de 5 şi 10 bani cu "TAXA DE PLATĂ", mărci utilizate la taxarea corespondenţelor  nefrancate sau francate insuficient.

Mărcile precedente au fost la scurt timp înlocuite de o emisiune definitivă, realizată cu vechile planşe din 1911 ale mărcilor Taxa de plată, imprimate însă în negru, pe hârtie albăstrui-verzuie cu pseudofiligran PR monogram.

Legea din 1915 referitoare la obligativitatea francării corespondenţelor cu timbre de ajutor rămăsese în vigoare, iar pentru confecţionarea unot timbre de ajutor noi s-au utilizat valorile de 5 şi 10 bani din emisiunea de timbre de ajutor din 1916, prin supratipărire cu monograma "1918" utilizată şi la mărcile uzuale pentru francare.

Cu aceeaşi ocazia au fost supratipărite şi două vechi timbre de ajutor din 1915, care însă nu au fost puse în circulaţie.

Timbrele de ajutor provizorii cu supratipar au fost înlocuite de timbrele unei emisiuni definitive, confecţionate cu planşele vechii emisiuni din 1916, imprimate însă în culori schimbate.

Pentru taxarea corespondenţelor nefrancate cu timbrele de ajutor obligatorii,s-au realizat două valori noi prin supratipărirea cu "TAXA DE PLATĂ" a valorilor de 5 şi 10 bani din emisiunea de timbre de ajutor din 1916.

Cele două timbre precedente au fost înlocuite cu o emisiune definitivă, cu model nou, imprimată pe gârtie albăstrui-verzuie cu pseudofiligranul PR monogram (identic cu cel de la mărcile Taxa de plată).

Timbrele prezentate mai sus constituie o pagină umilă a istoriei noastre naţionale.

Toate aceste piese constituie un câmp de studiu nemaipomenit de frumos şi captivant atât pentru amatorii de filatelie tradiţională, cât şi pentru îndrăgostiţii istoriei poştale.

Inaugurarea Muzeului Recordurilor Româneşti

Astăzi am avut deosebita onoare şi plăcere de a participa la inaugurarea Muzeului Recordurilor Româneşti, în cadrul căruia se găseşte cea mai mare colecţie filatelică privată de mărci poştale şi piese filatelice româneşti din lume. Pentru cuoscători nu sunt necesare prea multe vorbe. Pentru ceilalţi, poate că este necesar să fac precizarea că muzeul găzduieşte peste 50.000 de piese, expuse pe aproximativ 800 de panouri, grupate pe secţiunile corespunzătoare capitolelor principale ale istoriei poştale româneşti, de la scrisori şi documente prefilatelice şi carantine, până la taxe, întreguri, cenzuri şi piese ale poştelor străine care au funcţionat pe teritoriulPrincipatelor Române în secolele XVIII şi XIX.

Mai multe detalii despre muzeu se pot afla pe propria pagină de internet.

Am realizat două înregistrări video (scuzaţi calitatea nu prea bună, nu sunt un expert pe această zonă) în care puteţi urmări un scurt discurs al dlui Ion Chirescu, directorul muzeului, precum şi câteva cuvinte acordate asistenţei de către cunoscutul expert Fritz Heimbüchler.

Sărbători fericite!

1866 - 2016

News: Mâine este termenul limită pentru prezentarea ofertei angajante de către bpost pentru privatizarea Poştei. A fost aprobat şi bugetul companiei naţionale

În Monitorul Oficial partea I-a, nr. 682 din 8 septembrie a.c. a fost publicată HG nr. 726/2015 privind aprobarea bugetului pe 2015 al CN Poşta Română. Chiar dacă anul trecut Poşta a obţinut un profit bun (după seria de pierderi înregistrate începând cu anul 2008), pentru 2015 s-a bugetat un profit de numai 1,6 milioane de lei. Bugetul prevede un număr mediu de 24.950 salariaţi. Dacă vă interesează mai mulţi indicatori din bugetul aprobat îi puteţi vedea aici.

Referitor la privatizarea companiei naţionale, mâine, pe 15 septembrie, operatorul poştal belgian bpost are termenul limită pentru a depune oferta angajantă (în prezent, compania belgiană a depus o ofertă neangajantă). Privatizare este un termen relativ, deoarece 50% din acţiunile ofertantului sunt deţinute de statul belgian (adică statul "privatizează" către un stat străin). Vom vedea mâine ce se va întâmpla.

Potrivit ziarului online Profit.ro, "Aplicarea strategiei de privatizare a CNPR impune luarea tuturor măsurilor pentru a asigura păstrarea controlului statului român asupra activităţii de a emite, de a pune şi de a retrage din circulaţie timbre şi efecte poştale, de a distribui şi comercializa timbre poştale desfăşurată în prezent de SC Romfilatelia".
Trecerea în proprietate privată a statului a acțiunilor Poștei la Romfilatelia va avea loc prin compensarea unor obligații financiare ale operatorului poștal, administrate de Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu contravaloarea titlurilor de participare stabilită în condiții de piață, în baza unui raport de evaluare realizat de un consultant.
Documentul nu precizează valoarea obligațiilor financiare ale operatorului postal către Ministerul Finanțelor Publice.

Personal sunt tare curios cum va face consultantul (oricare va fi el) evaluarea la preţ filatelic a stocurilor de mărci poştale existente la data preluării în depozitele Romfilatelia (mai că aş prezice un potenţial viitor scandal). Fiind însă vorba de proprietatea statului, controlul integrităţii stocurilor, dar şi al operaţiilor economice efectuate de Romfilatelia va rămâne sub jurisdicţia Curţii de Conturi.

Şi pentru că tot am pomenit de Curtea de Conturi, poate aţi auzit sau aţi citit ştirea referitoare la Ioan Anton, care a fost revocat din funcţiile de consilier de conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, deoarece fusese numit ilegal acolo. Cine este Ioan Anton? Puteţi afla de aici. Despre stimatul Ioan Anton am scris şi eu, pe blog, aici.

Canonical Ubuntu, un sistem de operare ajuns la maturitate

Pe 20 octombrie a.c. s-au împlinit zece ani de la lansarea primei versiuni a sistemului de operare. Cu o întârziere de câteva zile (ieri, mai precis), aniversarea a fost sărbătorită prin lansarea unei noi versiuni, 14.10, care respectă principiile declarate în Ubuntu Manifesto.

Ceea ce ar trebui să ştiţi despre această populară distribuţie de Linux este faptul că ea este disponibilă atât în versiunea pentru sraţie de lucru, cât şi în versiunea server, pentru ambele tipuri consacrate de procesoare compatibile x87, Intel şi AMD.
Pentru curioşi, cea mai bogată colecţie de linkuri (de unde puteţi obţine orice variantă) am găsit-o pe portalul DistroWatch.com. Cei care au Windows pot testa foarte uşor acest sistem de operare, citiţi cu atenţie manualele incluse cu fiecare ISO.

"Serile Patrimoniului Naţional" - debut la Jockey Club, pe 20 noiembrie

Prima ediţie a evenimentului "Serile Patrimoniului Naţional", organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului, va avea loc miercuri, 20 noiembrie, ora 18, la Jockey Club Român, Bucureşti.

În cadrul evenimentului, dl. Radu BOROIANU, Secretar de Stat în Ministerul Culturii, va susţine prelegerea "Deruta Patrimoniului Naţional".

"Serile Patrimoniului Naţional" îşi propun să devină o dezbatere lunară, cu scopul de a trage un semnal de alarma în vederea salvagrdării patrimoniului naţional. Personalităţi ale vieţii publice vor pune în discuţie probleme actuale pentru cultura română, mediul educaţional, social sau politic din perspectiva unui domeniu fundamental pentru România.

Temele abordate vor cuprinde atât o trecere în revistă a spaţiului construit înainte şi după 1989, cât şi idei referitoare la mentalităţi, discurs, identităţi, memorie colectivă şi politici culturale.
Puteţi citi mai multe din comunicatul INP pe pagina Agerpres.

9 octombrie, Ziua Mondială a Poştei

Astăzi se aniversează crearea, în 1874, a Uniunii Poştale Generale, prin semnarea Tratatului de la Berna. Patru ani mai târziu, numele noii organizaţii a fost modificat în Uniunea Poştală Universală.
Rolul organizaţiei a fost de a unifica reglementările poştale existente în ţările membre, astfel încât circulaţia corespondenţei internaţionale să se poată efectua liber.
Ţările semnatare ale Tratatului de la Berna au fost Austro-Ungaria, Belgia, Danemarca, Egipt, Elveţia, Franţa, Imperiul German, Grecia, Italia, Luxemburg, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Portugalia, România, Imperiul Rus, Serbia, Statele Unite ale Americii, Regatul Suediei şi al Norvegiei şi Imperiul Otoman.
Iniţiativa formării Uniunii a aparţinut lui Heinrich von Stephan, director al poştei germane.

Heinrich von Stephan (sursa)

În 1948, Uniunea Poştală Universală a devenit o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Monumentul UPU de la Berna (sursa)

Invitaţie la Bacău

Am primit de la colegii din Bacău:

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, în colaborare cu Societatea Numismatică Română, organizează anul acesta, în zilele de 15-17 iunie, cel de-al XIX-lea Simpozion Naţional de Numismatică. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura în localul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, str. 9 Mai, nr. 7.

Cu acest prilej, în ziua de 16 iunie, se va organiza, cu sprijinul Asociaţiei Filatelice "Grigore Pascu" Bacău, şi un Târg de filatelie, cartofilie, numismatică, medalistică, bibliofilie şi antichităţi.
Vă rugăm să aduceţi la cunoştinţă celor posibil interesaţi din clubul dumneavoastră şi să retransmiteţi pe mail această invitaţie corespondenţilor.

Ne face plăcere, prin urmare, să vă anunţăm că dorim să vă avem alături şi cu acest prilej, intrat deja în tradiţia evenimentelor culturale de profil.
 
Contacte:
Vilică Munteanu tel. 0734996263 vilica.munteanu@yahoo.com
Ioan Catană tel. 0744548552 ioancat@yahoo.com
Dan Chiriţă tel. 0751773585 danmchirita@yahoo.co.uk ; chiritada@gmail.com

3 mai - Ziua mondială a libertăţii presei

În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei.

La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată "Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste", manifest al jurnaliştilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.

Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind "Promovarea libertăţii presei în lume" care recunoştea că "o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice", iar Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit, la 23 decembrie 1993, ziua de 3 mai ca Zi mondială a libertăţii presei.

Cu acest prilej, UNESCO organizează anual o conferinţă internaţională.

Începând cu 1997, premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO - Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa.

Juriul internaţional este alcătuit din paisprezece jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

An de an se omagiază ziariştii morţi la datorie, precum şi cei care sunt închişi datorită activităţilor jurnalistice.

În anul 2000, în cadrul programului Freedom of Expression - FreeEx România, Agenţia de Monitorizare a Presei - AMP, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România.

(sursa)

Ipoteşti, ipostaze

Să vă aduceţi aminte!...

Un nou târg al colecţionarilor, la Drobeta-Turnu Severin

Am primit un mesaj din partea organizatorilor noului târg, pe care vi-l prezint în forma sa... originală.

 

Dragi Colecţionari,

 

Asociaţia  Colecţionarilor „Severinum”, în parteneriat cu Centrul Comercial Cora Drobeta,  au plăcerea de a vă invita să participaţi la prima editie a  Târgului de Antichităţi „Drobeta Antica”, ce se va desfăşura în perioada  25-27 noiembrie 2011,  în interiorul galeriei comerciale Cora din Drobeta Turnu Severin, Str. Constructorului nr.1, jud. Mehedinţi.

Expozanţii care deja au confirmat prezenţa la acest Târg vor expune antichitati veritabile precum ediţii de colectie, fotografii, piese de mic mobilier, tablouri, icoane, viniluri şi placi de patefon şi gramofon, colectii de orologerie, monede, ilustrate, timbre, argintărie etc.

De asemenea, sunt invitaţi toţi colectionarii care doresc să fie contactaţi de colegi pentru schimburi, vânzări sau cumpărări de piese.

Evenimentul va fi intens mediatizat prin distribuţia a 10.000 de flyere, afişe, difuzarea a minimum 10 spoturi radio/zi la Kiss FM, comunicate de presă în Informaţia de Severin şi Piaţa Severineană, spoturi publicitare la televiziunea RTS şi campanie online de promovare pe Facebook şi site-uri de specialitate.

                                                                           

La solicitarea expozanţilor, organizatorii pot asigura în mod gratuit panouri de expunere, mese, scaune. 

                                                                       

Aşteptam confirmarea dumneavoastră de participare până cel târziu la data de 20.11.2011 la adresa de e-mail  titorencuromeo@yahoo.com/telefon: 0753.568.354. (romeo) 0722582997 (sebi)

MS Mihai al României, la 90 de ani

Unul dintre cele mai frumoase gesturi ale filateliştilor bucureşteni este aniversarea, la împlinirea a 90 de ani, a Majestăţii Sale Mihai I al României. În cinstea acestui eveniment, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti a realizat două cărţi poştale semiilustrate, precum şi o ştampilă ocazională (click pe imagini pentru mărire)..

Cele două cărţi poştale semiilustrate în înfăţişează pe Majestatea Sa în două ipostaze. Ele vor putea circula prin Poşta Română, după francarea corespunzătoare.

Ştampila ocazională poartă data de 25 octombrie 2011, ziua în care Majestatea Sa împlineşte 90 de ani.

*

*     * 

Majestatea Sa Mihai I al României s-a născut la Sinaia, pe 25 octombrie 1921. Încă de la o vârstă fragedă i-a urmat la tron Regelui Ferdinand (bunicul său), după moartea acestuia, începând cu 20 iulie 1927, sub Regenţă.

Figura sa a fost imortalizată atât pe monedele, cât şi pe mărcile poştale ale epocii.

Pe 8 iunie 1930 Regenţa a luat sfârşit, tată său, Carol al II-lea revenind în ţară şi fiind desemnat Rege de către parlament. AS Regele Mihai a devenit urmaş la tron, primind titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

Pe 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său, Mihai, care şi-a început a doua domnie, în vremuri tulburi. Conform tradiţiei, figura sa a continuat să întruchipeze pe monedele vremii, cât şi pe mărcile poştale, simbolul statului român.

Majestate, la împlinirea celor 90 de ani de viaţă, Să ne trăiţi!

(Monedele nu îmi aparţin, fac parte dintr-o colecţie privată)