Schimbare la eBay cu impact asupra utilizatorilor

Ieri seară am dorit să-mi verific nişte linkuri mai vechi cu diverse piese postate pe eBay. La fiecare deschidere de link, portalul mă înştiinţa că listingul nu mai este disponibil pentru că licitaţia a fost încheiată/terminată. Iar povestea s-a repetat nu numi la licitaţii, ci şi la loturi propuse la "Buy It Now" şi pe care posesorii se pare că nu le-au oferit pentru un nou termen.

Aseară am fost destul de obosit şi n-am mai avut chef să fac săpături ma ample, dar de dimineaţă am primit newsletter-ul de la eCommerce Bytes şi am văzut că problema apare în acelaşi mod pentru toţi utilizatorii, fiind deci o modificare a politicii portalului eBay.

N-am să stau acum să fac filozofia problemei, pentru că oricum un simplu user nu poate face altfel decât aşa cum decide staff-ul celor de la eBay.

Dacă vreţi să citiţi mai multe, urmaţi linkul de mai sus şi citiţi comentariile (vedeţi că se întind pe mai multe pagini). Problema "urâtă" a acestei schimbări este că un user nu mai poate afla cu certitudine la ce preţ a fost vândut un anumit lot.

Şi poate că tocmai asta au şi urmărit cei de la eBay.

Se întâmplă şi la case mari

Mărcile poştale dn primele emisiuni clasice româneşti au atras întotdeauna colecţionarii de pe întregul blog. Din păcate în perioada mai timpurie a filateliei au existat întreprinzători care s-au gândit că pot scoate un profit pe seama cererii filateliştilor. Nu în toate ţările au existat reglementări care să încadreze copierea timbrelor acolo unde îi este locul, în rândul infracţiunilor.

Cel mai adesea, copiile realizate după timbrele vechi au fost comercializate drept ceea ce erau - simple copii ori facsimile menite să umple căsuţele goale din albumele pasionaţilor care nu-şi puteau permite achiziţionarea originalelor, ori nu aveau de unde. O parte a negustorilor "cinstiţi" au lăsat însă la o parte orice ruşine, înşelându-i pe amatori. Practica a devenit din ce în ce mai des întâlnită, încât astăzi nu mai miră aproape pe nimeni. "N-am ştiut" - se apără negustorii, sau aruncă în faţă... "nu sunt specialist!".

Din păcate copii grosolane (sau caricaturi cum le-am denumit) continuă să se regăsească în ofertele unor negustori cu pretenţii, pentru care obţinerea unui pumn de mărunţiş contează mai mult decât onoarea şi profesionalismul.

Aveţi mai sus o mostră de caricatură oferită drept original.

Sau acest fals uşor de identificat pentru un cunoscător de nivel mediu.

Păcat!

Fals din a doua emisiune autentificat ca original şi vândut ca atare

Că piaţa filatelică a fost de mulţi ani invadată de tot felul de creaţii şi făcături nu mai este un secret pentru nimeni. Un recent exemplu de tranzacţie care a fost încheiată pe eBay zilele trecute nu dezminte situaţia. Este vorba despre această pereche de 40 parale 1858 (click pe imagine pentru mărire):

Primul element care ar putea trezi suspiciunile unui amator cât de cât avizat sunt marginile enorme, aproape imposibile într-o coală originală (fără să mai menţionez caractzeristicile clişeuelui, care sunt - cu mici diferenţe - întotdeauna aceleaşi, pentru că a fost un clişeu unic). Cu toate acestea, perechea a primit un certificat de la o instituţie prestigioasă peste Ocean (click pentru mărire):

Este vorba despre un certificat recent. Nu cunosc semnăturile experţilor, dar în registrul de evidenţă al APS ar trebui să se regăsească numele lor. Aproape sigur ei nu se regăsesc în lista experţilor membri ai AIEP (asociaţiei internaţionale a experţilor) acreditaţi pentru primele emisiuni moldovene (iar acest lucru ar fi trebuit să le ridice amatorilor un semn de îndoială).

Acesta este listingul de pe eBay. Că este vorba despre o piesă potenţial dubioasă (în ciuda "frumuseţii extreme") o indică şi numărul amatorilor care s-au "bătut" pentru pereche:

Ca să nu fiu acuzat că scriu ca să mă aflu în treabă, am realizat un montaj foto pentru a putea face singuri comparaţia cu o pereche originală (click pe imagine pentru mărire):

Sus este perechea cu pricina, la mijloc este o pereche originală, iar jos este o suprapunere a unui clişei din perechea originală peste unul din perechea contrafăcută. Am potrivit cadrul drept şi am egalizat înălţimea celor două clişee (prin modificarea proporţională a imaginilor - adică prin păstrarea nemodificată a procentelor înălţimii/lăţimii). Diferenţa este evidentă. În plus sunt şi alte diferenţe ceva mai subtile: forma stelei dintre coarne, ochii şi nasul bourului, precum şi multe diferenţe între forma şi dimensiunile cifrelor şi literelor.

Îmi permit să revin cu sfatul pe care l-am dat mereu: dacă nu stăpâniţi bine o emisiune la care există multe falsuri este mai bine să nu vă băgaţi.

Întrecere pentru falsuri şi rupturi

Frunzărind rezultatele unor licitaţii online am descoperit lotul de clasice româneşti de pe pagina de album de mai jos (click pentru mărire):

Din cele 11 piese, originale sunt numai 3, restul sunt falsuri grosolane pentru orice ochi obişnuit cu perioada aceasta. Povestea lotului cu pricina este una clasică: vânzătorul bănuieşte că "rarităţile" nu au de fapt nicio valoare, oferindu-le pentru un preţ de strigare nesemnificativ. De aici iniţiativa este preluată de nepricepuţi cărora le frige buza după chilipiruri. Astfel se ajunge la un rezultat la care mă aşteptam mai puţin (click pentru mărire):

Care a fost "filozofia" licitaţiei ne poate "spune" evoluţia bidurilor (click pentru mărire):

N-am putut să mă abţin să nu mă uit cam pe unde a mai înaintat oferte câştigătorul (click pentru mărire):

Cam acesta este comportamentul multor cumpărători care vizitează Ebay-ul: fac parte din categoria "investitorilor" chilipirgii, care se aruncă la toate domeniile, nepricepându-se (mai mult ca sigur) la niciun domeniu la nivel de specializare. Până la urmă banii sunt ai lui şi face ce vrea cu ei, dar rezultatul unei licitaţii de acest fel este văzut şi de alţi "specialişti" care ajung să creadă că astfel de gunoaie ar putea avea vreo valoare. Îl imită pe "investitor", iar ceea ce fac ei este văzut şi de alţi "specialişti" şi uite-aşa ne învârtim după propria coadă, în speranţa că dăm peste vreun covrig.

Vorba unui banc de pe net:
— Aveţi covrigi de-un leu?
— Avem!
— Şi cât costă?...

Record de preţ înregistrat pe eBay pentru o trimitere clasică austriacă

Evenimentul s-a produs pe 30 aprilie a.c., cu ocazia vânzării unui plic expediat în octombrie 1865 din actualul oraş Brno tocmai în Mexic. Trimiterea transatlantică este caracterizată de concurenţa mai multor caracteristici neobişnuite corespondenţelor austriece din anii '60 ai secolului XIX:

- posedă o francatură combinată, adică şi multicoloră (patru culori), şi multiplă (aplicarea mai multor exemplare din acelaşi nominal), şi grea (francatura însumează 72 de crăiţari, o valoarea de-a dreptul neobişnuită pentru acea perioadă);
- până să ajungă pe continentul american, trimiterea a fost manipulată succesiv de administraţiile poştale ale mai multor puteri maritime din epocă, constituind un exemplu foarte frumos al utilizării combinate a căilor de comunicaţii.

Aceasta este piesa cu pricina (click pentru mărire):

Plicul a fost însoţit de un certificat de autenticitate eliberat de cunoscutul expert austriac Ulrich Ferchenbauer (click pe imagine pentru mărire). Descrierea completă a piesei se poate afla chiar de pe document (expertul şi-a lăsat semnătura şi pe faţa plicului, cu creionul, în colţul drept inferior, o semnătură cunoscută tuturor colecţionarilor de piese clasice).

Şi fiindcă am vorbit de spre un record de preţ, vă prezint şi o captură de ecran cu rezultatul înregistrat: 6.310 euro, o sumă modestă pentru bişniţ-menii din alte domenii ori pentru ăia cu salarii de lux (dar foarte rar atinsă în tranzacţiile cu piese filatelice).

Când tupeul dă din coate, dispare orice ruşine ori bun simţ

Asta este, ăştia suntem. Pentru un pumn de gologani, unii ar face orice. Ultimul exemplu, o caricatură la ofertă "specială" (click pe imagine pentru mărire).

Contrar părerilor unora, asemenea scuze s-ar putea să nu conteze.

Dacă nu eşti expert nu este o crimă. Sunt totuşi lucruri care nu se fac.
Nu sunt eu arbitrul pieţei (şi nici nu-mi doresc), dar consider că atenţionarea amatorilor potenţiali asupra falsurilor ar trebui să fie o preocupare de bun simţ a oricui.

Cineva a "furat-o" de 300 de dolari

Am văzut puţin mai devreme lotul de blocuri "Căişorii" care se pare că a fost vândut recent pe eBay (click pe imagine pentru mărire).

Pentru ochiul învăţat se vede de la o poştă că toate cele opt blocuri prezintă dantelură în linie (cel mai bine se poate distinge colţul de coală de 50 bani, dar şi la blocurile cu margine de coală dantelura în linie este evidentă. Aşa cum am scris de multe ori în articolele mai vechi, dantelurile în linie la această emisiune trădează falsurile.

Potrivit datelor afişate pe pagina lotului, el a fost vândut (click pentru mărire).

Şi uite-aşa lipsa de cunoştinţe de bază a mai făcut o victimă. Aviz amatorilor.

Un Cap de bour dubios

Răsfoind licitaţiile încheiate recent pe eBay, am dat peste o ofertă care - mie unuia - mi se pare dubioasă. Urmăriţi capturile de ecran de mai jos (click pe imagini pentru mărire):

Descrierea detaliată este aceasta:

Evoluţia bidurilor:

Cu explicaţie de care nu ar mai fi nevoie:

Potrivit inventarului realizat de expertul Fritz Heimbüchler, ştampila biroului  din Vaslui nu este cunoscută pe niciun exemplar de 81 de parale din prima emisiune.

Lăsând însă la o parte acest amănunt (nesemnificativ?), am "pus" peste fotografia postată pe portalul de licitaţii o amprentă a ştampilei WASLUI MOLDOVA (luată din cartea de ştampilografie a lui Dragomir Kiriac). Am potrivit diametrul amprentei  la cel al ştampilei din fotografia postată de vânzător, suprapunând litera W peste cea din fotografie, Din păcate, ele nu se prea potrivesc.

De un Cap de bour original cu ştampilă falsă încă nu a auzit nimeni de la 1858 până astăzi.

Falsurile şi mirajul îmbogăţirii, sau cum arată o inginerie socială ieftină

Situaţia descrisă pe scurt se prezintă cam aşa: un vânzător oferă spre vânzare un fals ordinar (o caricatură) menţionând în descriere numărul de catalog (însoţit de un semn de întrebare), cota atribuită de catalog originalului, apoi şi definiţia "fals".
Tradusă mai pe înţelesul tuturor, descrierea ar fi cam aşa: numărul de catalog 4 (oare aşa este, ori mă înşel eu?) cu valoarea de catalog de 55.000 de dolari, fals.
Ce ar putea înţelege amatorul făcă o specializare pentru categoria de mărci din ofertă? Că vânzătorul nu este chiar sigur că piesa este falsă şi că, cine ştie, poate ar exista o şansă ca ea să fie originală (pentru amator constituie o necunoscută faptul că nu se cunosc decât doar câteva mărci de 81 parale pe fragment). Aşa că încearcă marea cu degetul şi bidează (nu ştiu dacă aţi văzut vreodată faţa unui amator de jocuri de noroc: sunt momente în care acesta pur şi simplu nu se poate abţine). Click pe imagine.

Pentru faptul că vânzătorul a inserat cuvântul "Forgery" în descriere, acesta nu poate fi culpabilizat. Întreaga responsabilitate este transferată în cârca potenţialului amator, care nu încetează să se gândească: "şi dacă totuşi e bun, n-am trecut cumva pe lângă potul cel mare fără să fac nimic?". Aşa că bidează. Iar în final preţul caricaturii ajunge cel din prima imagine. Pentru că şi între fraieri există concurenţă, de ce să n-o spunem pe-aia dreaptă?

Deschideţi bine ochii la ofertele de pe internet!

Din experienţă ştiu că piese sau serii bune, fără defecte, nu ai şanse să găseşti decât la negustori. Atunci când oferta aparţine unui colecţionar care este şi negustor de ocazie, există şanse ca acesta să ofere ceea ce nu-i trebuie în colecţie sau să fie piese cu oarecare defecte, pe care a apucat să le înlocuiască.

De cele mai multe ori, ofertele celor din a doua categorie "uită" de regulă să menţioneze problemele pe care le au piesele sau mărcile respective, iar fotografiile nu excelează prin mărime. De aceea nu ar fi rău să vă asiguraţi că vânzătorul acceptă returnarea piesei/lotului, iar costurile generate de poştă nu sunt aşa de mari încât să nu merite returnarea (în mod uzual, cei care acceptă returnarea au pretenţia de la cumpărător să suporte singuri cheltuielile poştale).

Vă prezint o situaţia pe care am observat-o cu ceva timp în urmă şi pe care m-am gândit că este bine să o dau ca exemplu. Vă rog să priviţi seria din imaginea de mai jos (click pentru mărire).

La mărcile emisiunii Silistra din 1913 au fost raportate unele varietăţi de dantelură pe care le vânez de mult timp, dar pe care nu am avut ocazia să le întâlnesc până acum. În mod uzual, mărcile acestei emisiuni sunt dantelate 11½ pe laturile înguste/scunde şi 13½ pe cele înalte/late (adică ori C la valorile cu format vertical, ori D la cele cu format orizontal). Ei bine, atunci când vezi altceva (dacă ai ochiul învăţat să caute aceste varietăţi - nu este o treabă prea dificilă deoarece diferenţa între cele două danteluri este destul de mare) există şanse să te confrunţi cu o problemă.

În cazul de faţă, mie mi-a sărit în ochi dantelura de la marca de 2 lei (capul de serie şi o marcă greu de găsit deparaiată neuzată în stare bună), la care sigur dantelura de pe latura inferioară nu este aceeaşi cu dantelura de pe latura superioară.

Dantelura puţin strâmbă m-a făcut să cred că am de-a face nu cu o varietate de dantelură (mixtă), ci cu o marcă iniţial defectă, care a fost reparată prin redantelare.

Şi aşa ajungem la un principiu de care mulţi colecţionari nu vor să ţină seama şi semnalează ca varietăţi/erori tot felul de minuni sau făcăutri: când se poate socoti valabilă o varietate de dantelură mixtă pe o singură latură sau nedantelată (pe una sau mai multe laturi).
Asemenea varietăţi nu se pot accepta decât atinci când se întâlnesc în perechi/blocuri/margini ori colţuri de coală. Atât, fără nicio altă situaţie. Punct!

WOPA şi mărcile poştale româneşti

Relativ recent, Poşta Română (prin Romfilatelia bănuiesc) a devenit membru al WOPA. Cred că nu sunt prea mulţi colecţionari români care ştiu cine este şi ce face această organizaţie (click pe imagine pentru mărire).

Administraţiile poştale membre sunt enumerate chiar pe pagina de start.

WOPA este o divizie a Biroului Filatelic din Gibraltar, iar scopul pe care şi-l propune este acela de a uşura şi a administra în acelaşi timp comenzile înaintate de colecţionari din toată lumea pentru achiziţionarea emisiunilor de mărci poştale noi, la valoarea nominală. O comandă este primită şi procesată de către WOPA, iar onorarea acesteia este făcută de către administraţia poştală a ţării de care aparţin mărcile comandate.

Fiecare ţară membră are propria secţiune în cadrul site-ului.

Aceasta este pagina rezervată mărcilor româneşti (click pentru mărire). Dacă vă interesează linkul direct, îl găsiţi aici.

Ca sumă finală de plată, la contravaloarea nominalelor achiziţionate se mai adaugă cheltuielile de manipulare şi expediţie, care variază în funcţie de administraţia poştală emitentă, potrivit tarifelor poştale din ţara respectivă.

În rândurile de mai sus nu am făcut decât o prezentare sumară. Celor interesaţi de mecanismele tranzacţiilor intermediate de către WOPA nu le pot spune mai mult. Nu ştiu dacă există vreo exclusivitate de vânzare în toată această afacere, dar nu cred.

Cel mai proaspăt membru al WOPA este Poşta Franceză.

Via Philatélie au quotidien.

Update

Despre acelaşi subiect a scris şi Cătălin, încă de anul trecut (dar cred că am uitat de articol), prima semnalare îi aparţine aşadar.

Veste proastă pentru cumpărătorii de pe eBay

Un comunicat dat publicităţii luna trecută de către eSnipe arăta că algoritmii portalului eBay detectează utilizarea programului de plasare automată a ofertelor blocându-l prin modificarea parolei utilizatorilor, invocând ca pretext "accesul neautorizat al unei terţe părţi".
O raportare similară a făcut şi unul dintre utilizatorii forumului eCommerce EKG arătând că portalul blochează ofertele plasate cu ajutorul programului eSnipe.

Potrivit portalului eCoomerceBytes, această situaţie ar fi cauzată în mod intenţionat pentru ca utilizatorii să acceseze şi să plaseze ofertele în mod direct pe portalul eBay, deoarece în trimestrul I al anului 2016 cifra totală a vânzărilor în formatul licitaţie a suferit o scădere cu circa 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar prin această mişcare speră să recupereze pierderile actuale.

Dacă doriţi să achiziţionaţi de pe eBay vreun lot care vi se pare interesant, recomandarea făcută de eCommerceBaytes este să evitaţi softurile de tip "sniper".

Aşa-zisele replici sunt de fapt falsuri în toată regula

Despre "produsele" unui anumit vânzător de pe eBay am mai scris. Persoana recidivează (în ceea ce priveşte piesele româneşti), propunând amatorilor alte "erori" spectaculoase.

De această dată obiectivul vânzătorului s-a îndreptat spre emisiunea "40 de ani de domnie ai regelui Carol I", individul fabricând "varietăţi" cu centrul răsturnat.
Aici venim la afirmaţia din titlu: o astfel de "producţie" poate fi considerată un fals (în pofida faptului că vânzătorul îşi denumeşte produsele drept "replici") deoarece nu se copiază ceva existent, ci pur şi simplu au fost realizate varietăţi care nu sunt cunoscute a exista.

Click pe imagini pentru mărire.

Un tip de fals reapărut pe piaţă

Marca de 15 bani "barbă" din 1871 este una nu tocmai comună. Din această cauză ea a fost falsificată în repetate rânduri, iar în decursul timpului am avut ocazia să văd mai multe tipuri de falsuri ale acestei mărci, unele mai bine, altele mai slab executate.
Recent am dat pe un portal online de un tip de fals al acestei mărci pe care nu l-am mai întâlnit decât o singură dată, cred. Click pe imagine pentru mărire.

Falsul este imprimat în tipar înalt şi nu în tipografie, este destul de bine vizibilă diferenţa pentru ochiul format. În plus, şi din fotografie se distinge faptul că hârtia reproducerii are o cu totul altă structură faţă de hârtia mărcii originale.

În plus, nici culoarea nu a fost nimerită de către autorul reproducerii.
Aviz amatorilor.

Domnia şi cu soră-sa (ştiţi voi care) întotdeauna se plătesc

Încă o dată diletantismul şi speranţa unei îmbogăţiri facile (maaamă, am găsit-o p-asta de pomană!) fac să se vândă o caricatură ridicol de prost făcută cu o sumă care nu este enormă, dar care ar fi putut hrăni mai mulţi copii timp de câteva zile. Click pe imagini pentru mărire.

Fără cuvinte...

Piesă rară, sau doar încă o ţeapă?

Că există falsuri şi contrafaceri care circulă nestingherite pe piaţa filatelică nu mai constituie de umlt timp un secret aproape pentru nimeni. Numai că mereu apare câte o piesă puţin mai "altfel", ori cu care colecţionarii nu s-au mai întâlnit, putându-se păcăli din această cauză.
Cred că dacă s-ar strânge toţi banii aruncaţi pe falsuri şi făcături timp de vreo cinci ani, s-ar putea construi cu ei un spital de toată frumuseţea, cu dotări de s-ar întoarce după soare. Sau - de ce nu - o  bibliotecă, ori un centru cultural, ori... ori!

Vă prezint o situaţie fără a face niciun fel de afirmaţie, deoarece aţi putea singuri trage o concluzie. Atunci când ai în faţă o scrisoare veche, este bine să te obişnuieşti să verifici toate elementele ei (francatură, ştampile, hârtie, date, însemnări manuscrise etc., etc.). Cel mai bun lucru pe care îl face (de regulă) colecţionarul mai avansat este să compare toate elementele descrise cu datele cuprinse în ceea ce se cheamă "expertiza istorică".

De curând a fost vândută pe eBay o scrisoare francată cu un exemplar de 30 de parale "Principatele Unite", tirajul din 1864. Scrisorile întregi purtând această marcă nu sunt printre cele mai comune, deoarece marca în cauză a avut putere de francare doar pentru operioadă scurtă. Cercetările făcute în Arhivele Naţionale de către regretatul Kiriac Dragomir au subliniat faptul că din această marcă s-au consumat cantităţi foarte mici raportate chiar şi la traficul total de corespondenţă poştală din perioadă. Cele mai mari cantităţi de mărci de 30 parale 1864 vândute de către birourile telegrafo-poştale s-au contabilizat la Iaşi şi Bucureşti (câte 15.600 exemplare) şi la Galaţi (10.400 exemplare).* Perioada de circulaţie a acestei mărci a fost limitată: de la mijlocul lunii septembrie, până la 31 decembrie 1864 (stil vechi), dată când TOATE mărcile Principatele Unite şi-au încetat puterea de francare, urmând a fi înlocuite cu mărci noi şi datorită schimbării tarifelor (începând cu 1/13 ianuarie 1865 tariful unei scrisori simple în ţară, pe orice distanţă, cu o greutate de până la 15 grame s-a redus de la 30 la numai 20 de parale).
Revenind la scrisoarea comercializată pe eBay, elementul care mi-a sărit imediat în ochi a fost data de circulaţie. Click pe imagine.

Pentru scrisoarea în cauză a fost ceva concurenţă:

Revenind la scrisoare, vă propun să o examinăm împreună (click pe imagiin pentru mărire).

Primul lucru care mie nu mi-a plăcut a fost amprenta foarte slabă a ştampilei. Deoarece scrioarea este localizată (la exterior) prin ştampila ovală de firmă a unui negustor (în care se poate citi clar BUCAREST), ar rezulta că scrisoarea a fost expediată de la Bucureşti la Piteşti. Pe faţa scrisorii există în dreapta o ştampilă aplicată neclar, dar dacă vă jucaţi cu literele şi poziţia lor posibilă faţă de axa verticală a ştampilei puteţi ajunge la o concluzie (ştampila nu poate fi decât BUCURESCI, deoarece dacă ar fi fost PITESCI, literele ar fi fost toate îngrămădite spre dreapta faţă de verticala cercului)**. Aşadar, de ce nu seamănă ştampila de pe marcă cu cea de pe scrisoare, din dreapta? Data ştampilei de pe faţă este 23/1.

Pe spatele scrisoarii se distinge ştampila de sosire PITESCI (comparaţi poziţia literelor ei cu cea a ştampilei de pe faţa scrisorii ca să înţelegeţi ce-am vrut să spun relativ la simetrie). Data ştampilei ar pitea fi 24/1.

Vânzătorul a postat (pe lângă cele două feţe ale scrisorii) şi interiorul acesteia, unde se poate vedea foarte clar localizarea în timp a trimiterii: "Bucuresci 15 Januarie 1865".

Comparând data din scrisoare cu datele explicate mai sus legate de perioada de circulaţie a mărcilor Pirncipatele Unite, singura concluzie logică este că după 31 decembrie 1864 marca de 30 parale nu se mai putea utiliza pe scrisori. Aşadar, ce fel de piesă este aceasta, ghici ciupercă-ntr-un picior?
_______
* CMPR 1974, pag. 57.
** Ştampilografie poştală..., pag. 93, Planşa 21.

Un vânzător din Germania (care foloseşte mai multe ID-uri pe eBay) a umplut internetul de făcături

Nu este prima dată când semnalez făcăturile vândute de acest utilizator de pe eBay, am început încă din 2011 (când individul utiliza alt cont de utilizator).
Actualul cont utilizat de individ este a-scavokl, iar locaţia pieselor precizată în listinguri este - ca de obicei, în ultimii cinci ani - Eppelheim, Germania. Mai jos veţi putea o serie de capturi de ecran făcute la multe oferte care sugerează o legătură cu România, deşi absolut toate supratiparele (sau aşa-zisele supratipare) vândute de acest individ nu au existat niciodată. De altfel, probabil pentru a nu intra în conflict cu legea germană, vânzătorul însăilează sub descrierea fiecărei oferte o poveste cum că "supratiparele" sale sunt de fapt copii, că nu oferă certificat sau vreo altă garanţie şi că piesele vândute nu se pot înapoia.

Individul nu are o preferinţă deosebită pentru România. Cine a avut curiozitatea să-i urmărească activitatea timp de câteva luni a putut remarca faptul că în ofertele individului figurează tot felul de "locale", "private" şi "necatalogate" din toate ţările vecine astăzi cu Ungaria (Polonia, Cehia, fosta Yugoslavie).

Pentru un colecţionar avizat, făcăturile individului nu constituie vreo problemă. Problema apare la colecţionarii neavizaţi, care ajung să înghită relativ des găluşca oferită de individ.

Ar mai putea apărea o problemă legată de respectarea adevărului istoric. Individul nu se sfieşte deloc să pună "supratipare" pe mărci maghiare care nu au ajuns niciodată în România, deoarece poşta maghiară le-a pus în circulaţie după ce administraţia fusese preluată de români după Primul Război Mondial şi nu mai aveau cum ajunge pe teritoriul României. Personal nu ştiu dacă o face doar din prostie (şi lipsă de informare), ori această activitate este una gândită dinainte, premeditată, cu scopul de a facilita persoanelor neinformate crearea unei imagini false, deformate şi diferite faţă de adevărul istoric.

Mai jos puteţi vedea minunile oferite la vânzare. Puteţi face click pe imagini pentru mărirea acestora.