Cum putem verifica dantelura dacă nu avem timbrele?

Cea mai mare problemă atunci când întâlneşti un lot de mărci postclasice pe undeva, pe internet, este că nu te poţi baza să faci nicio măsurătoare pe baza fotografiilor postate de cine ştie ce persoană despre care nu ai de unde să ştii ce abilităţi şi cunoştinţe are în ale graficii computerizate. Poţi doar să aproximezi rezoluţia imaginilor, plecând de la dimensiunile cunoscute ale desenului unei mărci, să zicem.

Dar această metodă nu se poate folosi decât doar ca o orientare foarte vagă.

Atunci însă când în aceeaşi fotografie se găsesc mai multe mărci care au fost scanate (logic) împreună, într-un singur pas, autorul fotografiei îţi pune la dispoziţie un mijloc de apreciere mult mai exact (pe care este posibil să nici nu îl bănuiască). Am să vă dau un exemplu.

Relativ recent, un negustor german a oferit spre vânzare pe un portal online un lot de postclasice româneşti (mărci obliterate din emisiunile Bucureşti I şi II, click pe imagini pentru mărire).

Dacă vă uitaţi bine la cele două cartoane şi mai citiţi şi textele de pe bileţelele lăsate de proprietar, veţi vedea că pe primul carton sunt două mărci de 5 bani albastru (potenţiale erori de culoare de la emisiunea Bucureşti I), iar pe cel de-al doiea se află o marcă de 5 bani roşu-roz (potenţiala eroare de culoare de la emisiunea Bucureşti II).

La marca roşu-roz de pe cel de-al doilea carton mă abţin să fac vreo apreciere din motive destul de complicate (încă nu am văzut o piesă în care să am 100% certitudinea că este originală - este deocamdată cel mai important motiv).

La marca albastră de 5 bani situaţia stă puţin altfel. Pe primul carton veţi vedea pe ultimul rând două exemplare. Unul are un bileţel pe care scrie "FALSCH" (nu vă traduc pentru că sunt sigur că înţelegeţi echivalentul în română). Eu aş fi făcut această afirmaţie şi dacă nu exista acel bileţel, dintr-un motiv pe care l-am mai amintit de multe ori în articolele de pe blog: se vede de la o poştă (sic!) faptul că hârtia lui are o tentă azurată, iar din această cauză marca provine aproape sigur dintr-o marcă verde Bucureşti II alterată chimic în albastru.

Dacă însă piesa declarată drept falsă este privită în comparaţie cu cea din dreapta ei, diferenţe culorii hârtiei este evidentă (totuşi, fără să am piesa în mână nu pot garanta că este originală, deoarece există falsuri nemaipomenit de bune, greu de depistat după microsemnele de tipar, dar mai uşor de identificat din cauză că sunt imprimate pe o hârtie cu o structură total diferită).

Un lucu însă pot să-l fac - să compar dantelura acestei piese cu cea a altor mărci. Faceţi click pentru mărire.

Am decupat o marcă de 5 bani bistru deschis de pe primul rând (nuanţă care are aproape întotdeauna dantelura B1, 11), am multiplicat-o şi am aşezat cele două copii astfel încât să pot compara dantelura mărcii albastre pe laturile superioară şi stângă. Dantelura se potriveşte, într-adevăr.
Am luat şi aşa-zisa eroare (care, provenind din marca de 5 bani verde Bucureşti II, are cu preponderenţă dantelura B, 11½, aşezând-o pe latura dreaptă a celeilalte mărci de 5 bani. Se vede că potrivind dinţii dantelurii în partea de sus, ei nu se mai potrivesc în partea de jos. Aşadar dantelura este diferită de B, fiind cel mai probabil B1, care este şi dantelura specifică erorii originale.

Iată cum am reuşit să identific dantelura unei piese, utilizând comparaţia ca metodă de lucru.
Desigur, până la a se putea stabili dacă piesa este sau originală mai este un drum foarte lung. Aşa ceva nu se poate face pe baza unei fotografii de pe internet.