Dacă tot am început, cred că sunt necesare câteva detalii.
În postarea anterioară spuneam că blogul se va axa pe trei domenii principale. Pentru cei care doresc o aprofundare mai detaliată, etichetele ataşate vorbesc de la sine, deci vor putea identifica mai uşor problemele de care sunt interesaţi. Să începem, deci.
1. Poştele autohtone din cele două Principate Române, precum şi poşta română de stat.
2. Poştele locale, particulare şi turistice de pe teritoriul României.
3. Poşta română peste hotarele statului român.
4. Poştele străine pe teritoriul românesc (consulare, militare şi de campanie).
5. Poştele străine care au funcţionat pe teritoriul actual al României, premergătoare funcţionării poştei române (poşta austriacă în Ardeal, Banat şi Bucovina, poşta maghiară în Ardeal şi Banat, poşta turcă în Dobrogea). Aici ar putea fi inclusă prin similitudine şi poşta rusă în Basarabia, cu toate că această provincie istorică românească nu face parte din actualele graniţe ale României.
Până aici nu avem decât o înşiruire care poate părea puţin fără noimă pentru cei mai puţin cunoscători, care sunt însă rugaţi să mai aibă răbdare. Ce ne-ar interesa la toate aceste "poşte"? Păi, cel puţin trei lucruri:
- mărcile;
- ştampilele;
- circulaţiile.
Pentru cei ce nu ştiu ce-s acelea mărci şi ştampile, există DEX sau Google.
Ce s-ar putea înţelege printr-o circulaţie? Aceasta este un obiect de corespondenţă specific poştei uşoare sau transportului de mesagerii (scrisoare, carte poştală simplă, ilustrată, închisă, cu răspuns plătit etc., ziare şi imprimate, formular poştal, mandat, formular de mesagerie etc.) care a fost supus transportului prin poştă în regim franco sau porto, care poate fi francat sau nu şi care oferă informaţii referitoare la expeditor, destinatar, traseul parcurs, procedura şi taxele poştale încasate sau de încasat. Deşi nu sunt în sine obiecte de corespondenţă, sunt asimilate de regulă acestora şi carantinele şi cenzurile (mai multe explicaţii - când le va veni rândul).
Ce ne-ar interesa la mărci? Păi, în ordine, elementele de interes sunt: data punerii, respectiv a retragerii din circulaţie (iar când acestea nu sunt confirmate de documente oficiale - data cea mai timpurie/târzie de circulaţie cunoscută); modul de confecţionare a formei de tipar; cataracteristicile hârtiei utilizate; danteluri; circulaţii cunoscute.
La ştampile, studiul se poate întinde asupra tipurilor, perioadei de utilizare, culorilor de tuşuri folosite, precum şi unele caracteristici în utilizarea lor.
Mai departe. De ce toate aceste elemente? Simplu, pentru că pot influenţa valoarea unei piese, fie ea o marcă poştală, o ştampilă sau o circulaţie. De aici ne îndeptăm uşor-uşor spre alt domeniu de interes: evaluări şi preţuri de tranzacţionare, mai pe scurt elementele comerţului filatelic.
Deocamdată atât, vă invit să mai aveţi puţintică răbdare până voi continua cu partea a doua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu