Iarăşi despre catalog

Aceasta ar fi a treia postare referitoare la un posibil viitor catalog. Primele două postări le puteţi regăsi aici şi aici.

În primul rând, ce fel de catalog aş dori eu să se realizeze? În istoria filateliei româneşti avem câteva repere: seria de cataloage Konrad, cu apariţie anuală între 1945 şi 1948, cataloagele din 1959 şi 1964, catalogul publicat în 1974 de către Kiriac Dragomir şi Aurel Surpăţeanu, precum şi catalogul din 1984 (dar pus în vânzare abia din 1990). Toate aceste cataloage au avut elemente de specializare, mai mult sau mai puţin.

Avem însă ca repere şi alte cataloage (aici nu iau în discuţie cataloagele generale de genul Michel, Yvert & Tellier, SCOTT sau Stanley Gibbons). Mă refer la cataloage ceva mai specializate, din care utilizatorul să poată învăţa ceva când îl răsfoieşte. Iar aici nu pot să nu citez câteva realizări deosebite:
• catalogul Austria 1850-1918 elaborat de dr. Ferchenbauer;
• volumele specializate pentru Marea Britanie editate de Stanley Gibbons (cu referire specială la primele două volume, perioada reginei Victoria şi perioada celor patru regi, până la încoronarea reginei Elisabeta a II-a);
• catalogul specializat al mărcilor maghiare din 1986;
• două dintre cataloagele destinate ţărilor nordice, editate în Suedia (Facit, respectiv SFF - catalogul federaţiei filatelice suedeze);
• catalogul Sieger, pentru poşta aeriană şi pentru zeppeline (nu uitaţi că şi noi avem aşa ceva);
• catalogul specializat SCOTT pentru Statele Unite (inclusiv suplimentele pentru aşa-zisele "graded stamps");
• seria de cataloage specializate pentru fosta R. D. Germană, editată de asociaţia filateliştilor din această ţară, până în 1989;
• catalogul specializat în patru volume al asociaţiei filateliştilor din Polonia, din 1990;
• seria de cataloage POFIS din fosta Cehoslovacie;
• cataloagele Standard şi Soloviev pentru Rusia;
• pentru istorie poştală şi ştampilografie - cataloagele de ştampile editate de Edwin Müller, monografia mărcilor maghiare, cele două monografii realizate de Garry Ryan, catalogul maghiar Gudlin, monografiile realizate de Tschillingirian şi Stephen pentru oficiile austriece şi ruseşti din străinătate etc., etc... (dacă am greşit numele vreunui autor, îmi cer iertare, scriu absolut din memorie în acest moment).

Probabil că aţi văzut că nu am inclus volumele publicate de Fritz Heimbüchler. Acestea, deşi au o cantitate de informaţie excelentă, păcătuiesc prin multe lucruri la partea de catalogare, poate voi reveni cu argumente ulterioare (să nu vă mire că un neica-nimeni face astfel de afirmaţii, există argumente).

De ce am enumerat aceste lucrări? Ei bine, pentru cine le studiază rezultă câteva elemente pe care le consider cheie:
— aria de cuprindere;
— sistemul de catalogare şi nivelul de specializare;
— sistemul de numerotare;
— modul de cotare în funcţie de nivelul calitativ;
— nivelul cotelor (pentru colecţionar, netto etc.).

Buuun! Presupunem că am studiat toate aceste lucrări (pentru cine nu a făcut-o, are timp!). Întrebarea care se pune este ce fel de catalog ne-am dori? Unul general, sau un catalog specializat?

Eu unul înclin spre un catalog specializat. Aştept păreri!
Să-mi fie iertat că fac acum o afirmaţie (adică cine se supără, să mă contrazică!), dar în rândul filateliştilor români mai tineri de 50 de ani nu ştiu să existe unul cu destule cunoştinţe şi putere de sinteză, capabil de a pune măcar cap la cap ce s-a scris măcar în ultimii douăzeci de ani şi în plus să mai aibă şi oleacă cunoştinţe despre actualul trend în filatelia mondială (damele de faţă... ştiţi cum este povestea). Aşa că nu ar rămâne decât să-i rugăm pe ăi bătrâni să se apuce odată de treabă.

Deocamdată atât, că nu am ce mai scrie data viitoare. Poate e şi nevoie de ceva timp pentru a se "aşeza" aceste informaţii.