Plicul pare a fi o corespondenţă comercială între două filiale ale aceleiaşi companii: Schenker AG, una dintre cele mai mari companii de transport din Europa la acea dată; cu o istorie deosebită, compania iniţial austriacă a sfârşit în 2010 în a deveni o subsidiară a gigantului Deutsche Bahn).
Dar să vedem piesa (click pe imagini pentru mărire).
Plicul se pare că a plecat din Sofia, Bulgaria (dacă ar fi să iau în consideraţie antetul tipărit pe faţa lui). Ca francatură, el a fost francat cu două mărci uzuale germane în curs la acea dată, de câte 12 pfennig. Mărcile au fost anulate cu o ştampilă a unui oficiu poştal militar de campanie german, care nu poartă decât litera "d" drept indicativ.
După ştampila liniară violetă de pe faţă, plicul a circulat "über Luftgaupostamt W i e n", întorcându-se apoi la Bucureşti. Lucrul curios (care mi-a şi atras atenţia asupra acestei piese) este lipsa oricărei ştampile de cenzură germană (ca să nu mai vorbesc şi de lipsa ştampilelor cenzurii externe române). Al doilea element de curiozitate (şi pe baza căruia cred că piesa nu este o făcătură) este ştampila de sosire aplicată tot pe faţa plicului: "S.A.R. SCHENKER & Co - BUCUREŞTI". După aspect şi compoziţie, această ştampilă pare a fi una aparţinând unui oficiu poştal sucursal din Capitală. Aici intervine a doua problemă: verificând cunoscuta lucrare "Oficiile, agenţiile şi gările poştale române 1850-1950 (semnată de ing. Călin Marinescu). am constatat că printre oficiile sucursale din timpul războiului nu figurează niciunul cu această denumire.
Aceasta este ştampila în cauză.
Despre compania Schenker nu mai ştiu decât că a utilizat o perforaţie proprie pe mărcile poştale uzuale pe care le-a utilizat la francarea propriei corespondenţe.
Aşadar, iată că şi un plic banal în aparenţă poate fi sursa unor discuţii interesante. M-ar interesa dacă mai are cineva specimene din ştampila arătată mai sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu