Supratiparele CMT, nişte piese dificile

Iar am văzut nişte minuni pe un portal de licitaţii online şi nu mă pot abţine să nu vă povestesc despre ele, deoarece sunt nişte piese dificile, dar în ciuda acestui lucru, în mod evident (în opinia mea, desigur) o bună parte din ceea ce se tranzacţionează este constituită din făcături.
Piesele care m-au contrariat (nu ştiu pentru a câta oară la această emisiune provizorie) sunt cele din imaginile de mai jos.

Ceea ce nu-mi place la aceste două piese este supratiparul de culoare neagră, aplicat cu un tuş care "pătrunde" hârtia doar într-o foarte mică măsură.

Din câte ştiu, piesele acreditate drept originale de mai mulţi colecţionari cu experienţă ar trebui să aibă supratiparul cam cum se poate vedea în ilustraţia de mai jos.

Alegerea spre comparaţie a ultimei piese nu este întâmplătoare, seamănă cel mai mult cu câteva mărci semnate de Bulat (cel mai important expert pentru mărcile ucrainiene). Piesa poartă poansonul unui expert (ori colecţionar) polonez.
În ceea ce priveşte falsurile şi reproducerile, ele sunt aşa de numeroase şi au fost executate în aşa de multe moduri încât până şi simpla lor înşiruire ar fi un lucru fără sens. La această emisiune contează pentru comparaţie (în opinia mea) un număr limitat de piese, provenite numai din anumite surse. Din câte ştiu, cele mai detaliate descrieri sunt disponibile pe internet, pe blogul dlui Cornelius Ionescu, aici şi aici. Domnia sa a publicat însă mult mai multe articole referitoare la emisiunea CMT, căutaţi-le pe blogul dânsului în lunile august şi septembrie 2011.