MViR: Doi cilindri diferiţi la colile cu eroarea de la a doua emisiune

Colecţionarii români nu au prea dat în brânci la studiul tradiţional al mărcilor ocupaţiei germane în România în Primul Război Mondial (cu câteva excepţii numărate cam pe degetele unei singure mâini). Exemplul de mai jos nu ştiu dacă a mai fost publicat de cineva (dacă da, îmi cer scuze atât pentru necitare, cât şi pentru neştiinţă).

La adoua emisiune uzuală tip Germania supratipărită cu caractere gotice "M.V.i.R." şi noua valoare, apare o eroare a supratiparului catalogată de mult timp: lipsa cifrei "40" din valoare la marca nr. 21 din coală (adică rândul 3, coloana 1). Noutatea o reprezintă faptul că supratiparul a fost aplicat pe coli provenind de la cilindri diferiţi, care se diferenţiază prin:
     - numerele imprimate pe partea verticală stângă a colilor, respectiv
     - forma haşurilor de pe marginea orizontală superioară a colilor.

Mai jos sunt prezentate două blocuri, câte unul din fiecare cilindru semnalat (click pe imagini pentru mărire).

Blocurile au fost vândute în licitaţia cu numărul 380 (!) a casei germane Götz, desfăşurată la mijlocul lunii octombrie a.c.

Francatură colorată

Zilele trecute, o frumuseţe de scrisoare din perioada postclasică a fost vândută pe un portal de licitaţii online (click pe imagini pentru mărire).

Scrisoarea este o trimitere recomandată expediată în octombrie 1880 iniţial loco din Timişoara (ştampilă ovală TEMESVÁR AJÁNLOTT - Timişoara Recomandat), purtând o francatură realizată din patru culori (patru valori diferite). Scrisoarea a fost ulterior redirecţionată la sud de Dunăre, la Sofia în Bulgaria, pe faţă fiind aplicată ştampila de sosire. Cele patru mărci fac parte din emisiunea 1874 (fără filigran; emisiunea cu filigran a fost pusă în circulaţie abia în 1881).

Scrisoarea a fost vândută fix cu 500 euro (după 27 biduri). O fi mult? O fi puţin?

Despre metodica studiului (33)

Episoadele anterioare pot fi citite aici: episodul 1, episodul 2, episodul 3, episodul 4, episodul 5, episodul 6, episodul 7, episodul 8, episodul 9, episodul 10, episodul 11., episodul 12., episodul 13, episodul 14, episodul 15, episodul 16, episodul 17, episodul 18, episodul 19, episodul 20, episodul 21., episodul 22, episodul 23, episodul 24, episodul 25, episodul 26, episodul 27, episodul 28, episodul 29, episodul 30, episodul 31, episodul 32.

Un microsemn ignorat de 146 de ani

De o vreme m-am hotărât să îmi pun ordine în mărcile postclasice adunate timp de mulţi ani, să le cataloghez din nou (după o primă sortare făcută demult) şi să le scanez integral, pentru a putea verifica toate caracteristicile clişeelor (pentru că m-a cam lăsat vederea şi nu mai pot distinge totul cu proprii ochi). Iar surprizele n-au încetat să apară, pentru că am găsit multe erori pe care nu le văzusem prima oară când am sortat mărcile. Şi în plus faţă de acestea, am identificat un microsemn care apare atât la mărcile emisiunii Paris de 5 bani, cât şi la aceeaşi marcă din emisiunea Bucureşti I.

Am făcut o scurtă trecere în vedere a bibliotecii mele digitale şi am selecţionat un număr de piese care ilustrează microsemnul nou descoperit. Puteţi face click pe imagini pentru mărire, pentru a vizualiza mai bine mărcile.

Atrag atenţia că acest microsemn nu reprezintă o eroare, aşadar ar fi nepotrivit ca biznizman-ii care mai urmăresc blogul să "plaseze" pe vreun portal de licitaţii "imensa eroare". N-ar fi decât o înşelătorie ordinară.

Prezenţa mirosemnului este vizibilă la tiparele clare şi curate ale mărcii de 5 bani Paris. În totalul mărcilor cercetate am identificat însă (rar) şi exemplare la care acesta se prezintă sub o formă slabă (dar rămâne vizibil la marca scanată cu o rezoluţie de 1.200 dpi).
Microsemnul apare în continuare la marea majoritate a mărcilor de 5 bani Bucureşti I, de-a lungul întregului tiraj (pe toate nuanţele şi dantelurile). Există însă şi exemplare imprimate defectuos, care nu mai prezintă microsemnul, dar consider că de vină este tiparul dezlânat ori prea ancrasat.

Microsemnul constă în prezenta unui mic punct de culoare situat între cadrele orizontale superioare (exterior şi interior), la stânga literei R din ROMANIA.

Microsemnul apare chiar de la decupajele  mărcii de 5 bani  Paris (click pe imagine, urmăriţi săgeţile de culoare roşie).

Apariţia microsemnului într-un bloc neuzat de patru mărci Paris (click pentru mărire).

Microsemnul la mărcile unui bloc nedantelat de şase exemplare Paris (click pentru mărire).

Microsemnul la un ştraif circulat de 5 bani Paris (click pentru mărire).

Microsemnul la mărcile Paris de un fragment (ştraif de cinci mărci, plus un unicat) (click pentru mărire).

Microsemnul la o pereche neuzată de 5 bani Bucureşti I dt. 11 (B1) (click pentru mărire).

Microsemnul la mărcile unui bloc circulat de patru exemplare Bucureşti I, dt. 11 (B1).

Microsemnul la o marcă dt. 11 (B1) de pe un fragment (click pentru mărire).

Microsemnul la mărcile unui ştraif de trei exemplare dantelate 11 (B1) de pe un fragment de scrisoare (click pentru mărire).

Microsemnul la un ştraif circulat de patru exemplare Bucureşti I dantelate 13½ (A) (click pentru mărire).

Microsemnul este prezent pe ambele feţe la un exemplar de 5 bani Bucureşti I dantelat 13½ (A), imprimat recto-verso (click pentru mărire).

Cred că această prezentare este suficient de cuprinzătoare pentru demonstraţia propusă.

© 2011-2018 Max Peter. Preluarea acestui material nu se poate face decât după încheierea unui acord prealabil în formă scrisă.

Şi totuşi, care este preţul corect?

În urmă cu câteva ore s-a încheiat o licitaţie pe un portal online pe care am urmărit-o din curiozitate. Ea s-a încheiat cu un rezultat la care unii amatori se pare că nu s-au aşteptat, pentru că am şi fost sunat de doi colaboratori ca să mă întrebe ce părere am despre preţul final. Este el corect? Reprezintă el o oglindă a rarităţii lotului în cauză?

Acesta este lotul despre care este vorba (click pe imagine pentru mărire). Cele nouă blocuri au realizat un preţ final de 766 dolari, după 50 de biduri. Preţul ar putea constitui un record pentru acest supratipar neoficial (nu-mi aduc aminte să fi văzut un preţ mai mare în vreo licitaţie).
Totuşi rezultatul afişat pe portalul online nu prea are o garanţie reală, deoarece amatorii ştiu că au existat numeroase situaţii în care preţurile au fost manipulate prin plasarea de biduri de la identităţi "prietene".

Pe un subiect asemănător am primit comentarii cu ocazia prezentării licitaţiei colecţiei de rarităţi americane care a aparţinut miliardarului W.H. Gross: de ce nivelul estimărilor a fost mai mare decât preţurile finale realizate? Pentru mine este clar că autorii întrebărilor/comentariilor nu stăpânesc mecanismele de formare a preţurilor pe o piaţă liberă şi nici particularităţile specifice pieţei filatelice.

Nu voi dezvolta subiectul pentru că am scris mult pe blog pe acest subiect. Voi puncta numai câteva idei.

1. Preţurile listate în cataloagele filatelice sunt orientative şi nu reprezintă ceva bătut în cuie.
2. Regula de bază a formării preţurilor o constituie raportul dintre cerere şi ofertă, cu anumite limitări specifice numai pieţei filatelice.
3. În mecanismul de formare a unui preţ la un moment dat intervin factori subiectivi, care ţin de comportamentul şi/sau decizia cumpărătorului, independent de preţul solicitat de vânzător.
4. În foarte multe situaţii preţurile realizate ţin de o conjunctură a momentului tranzacţiei. Aceeaşi tranzacţie desfăşurată în alt moment poate să se încheie la cu totul alte preţuri.
5. Preţurile mărcilor sunt influenţate de o mulitudine de factori, dintre care cei mai importanţi se referă la starea calitativă.

Mai multe informaţii puteţi găsi în broşura gratuită despre preţurile mărcilor poştale, care poate fi descărcată de aici de cei care nu o au deja.