Francatură mixtă, o curiozitate de la sfârşit de veac

Văzută ceva mai devreme, din păcate după încheierea licitaţiei.
Nu aş putea spune cu precizie care a fost scopul realizării piesei din imagini (click pentru mărire), doearece mesajul mi se pare că este scris în limba greacă şi nu stăpânesc limba. Ar putea fi o legătură între cuvântul "PAX" din mesaj şi inscripţia cu acelaşi cuvânt de pe faţa cărţii poştale.

Bănuiesc totuşi că evenimentul marcat prin localizarea de pe faţa imprimatului (Paris, 6 octombrie 1896) îl constituie vizita Ţarului Nicolae al II-lea în Franţa (găsiţi câteva referinţe aici, aici şi aici). Cele două portrete de pe faţă mi-au adus aminte de cărţile poştale franceze imprimate în mod special pentru acest eveniment (din păcate nu am în colecţie niciuna şi nici nu am un link util către un model). Oricum, personajul din stânga seamănă nespus cu Nicolae al II-lea.

(Sursa: Wikipedia)

Cartea poştală poartă mărci din patru administraţii poştale: România, Turcia, Rusia şi Levantul rusesc. Ştampila de plecare este Munteni Gară, iar destinaţia este Constantinopol. Din păcate, nu există nicio ştampilă de sosire.

Piesa a fost vândută cu 30 dolari.

O altă ţeapă dată de un posesor al unor foarte multe calificative

Şi nu este prima dată când o "comite" acest domn sau firmă, ce-o fi. Tot cu mărci româneşti vechi. De altfel, în această "tură" se pare că a desfăcut o colecţie de piese româneşti, în care au mai fost şi alte caricaturi, dar am început să obosesc atrăgând atenţia amatorilor pentru fiecare mizerie scoasă pe piaţă de câte un pafarist (nu mă interesează la ce se pricepe, dar la mărcile noastre este clar un diletant).

Nu cred că m-aş uita la o asemenea porcărie nici în joacă. Dar piaţa este plină de alţi pafarişti şi chilipirgii care nu se învaţă minte în niciun fel. Prostioara de sus a fost vândută cu peste 250 de dolari (după 62 de biduri!!!). Vă daţi seama ce bătălie s-a dat între chilipirgii...   :))))

Şi ca să ştiţi de cine să vă feriţi, puteţi vedea mai jos (click pe imagine pentru mărire).

O "găselniţă" la MViR: preferinţele aproape centenare ale colecţionarilor determină astăzi catalogarea specializată

O parte a uzualelor tip "Germania" (supratipărite în 1917-1918 pentru utilizare de către administraţia germană de ocupaţie în România pe timpul Primului Război Mondial) au fost imprimate cu ajutorul a două forme diferite de tipar. Catalogul specializat Michel le diferenţiază cu ajutorul termenilor "Plattendruck", respectiv "Walzendruck". Pe scurt, este de fapt vorba de coli imprimate cu o planşă plană, respectiv cu un cilindru.

Cu ceva muncă şi cu experienţa dată de cercetarea unui număr semnificativ de exemplare, cele două procedee de tipar pot deveni vizibile pentru ochiul colecţionarului specializat printr-o diferenţă (destul de mică) a dimensiunii desenului mărcii. Totuşi, principala diferenţă este vizibilă pe marginea superioară a colii de mărci, care are elemente specifice pentru fiecare procedeu de imprimare. Nu le descriu acum şi aici, puteţi consulta un catalog Michel specializat pentru Germania.

Ei bine, colecţionarii contemporani cu aceste emisiuni au sesizat imediat diferenţele (înclinarea spre studiu era cu totul alta, dar şi numărul de emisiuni era mult mai mic decât cel actual, ca să nu mai vorbim de numărul autorităţilor emitente, plus nebunia actuală generată de tematică şi de alte "mode"). Ei au avut grijă să realizeze "seturi" de piese având marginea superioară de coală neseparată. Unele astfel de seturi au fost păstrate în stare neuzată, ori chiar în fragmente de coală. Alte seturi au fost realizate prin lipirea mărcilor cu marginile de coală pe suporturi, obliterându-le apoi de complezenţă cu ştampilele aflate în uz.

Exemplu de set al mărcii de 5 bani din emisiunea a treia (1918), compus din toate cele zece margini de coală posibile, obliterate de complezenţă cu aceeaşi ştampilă.

Un set similar, la marca de 40 bani din aceeaşi emisiune, obliterate de complezenţă în aceeaşi manieră.

În ediţiile mai recente ale catalogului specializat Michel, mărcile având marginile superioară de coală neseparate (cu ajutorul cărora se pot identifica procedeele de imprimare - Plattendruck sau Walzendruck) au fost grupate, la emisiunile respective, în tabele separate, primind la numărul de catalog literele OR (de la "Oberrandstücke"), pe lângă literele specifice procedeului de imprimare (P sau W).

Aceste amănunte nu ştiu să fi fost vreodată abordate de vreun autor român în literatura noastră neaoşă. Dacă greşesc cumva, vă rog să mă corectaţi.

Ştampile bucovinene

Cu ceva atenţie şi perseverenţă se pot identifica încă piese atractive de istorie poştală şi de ştampilografie pe portalurile online, care rămân nebăgate în seamă de cei mai mulţi colecţionari. Un exemplu îl constituie ştampilele din fosta Bucovină austriacă.
Deşi cele mai multe oficii au avut un trafic poştal semnificativ, piesele cu ştampile frumoase sunt destul de greu de identificat. Recent, amatorii de astfel de piese au putut să vadă două piese atractive.

O piesă a fost această pereche orizontală a mărcii de 2 kreuzer galben ("feiner Druck") purtând două amprente ale ştampilei tip "degetar" din Suceava. Din păcate, anul este ilizibil, dar atractivitatea piesei nu este ştirbită cu mult de acest element.

A doua piesă este o marcă de 15 kreuzer (tot "feiner Druck"), purtând o amprentă centrată, aproape completă a ştampilei oficiului din Vijniţa pe Ceremuş (astăzi în Ucraina, la circa 60 km distanţă de Cernăuţi).
Cele două piese au fost vândute cu preţuri relativ modeste, destul de mici - la un nivel la care nu cred că se vor mai putea găsi peste câţiva ani.