Norocul meu (implicit şi al vostru) este că urmăresc destul de multe bloguri şi pagini de internet dedicate tehnologiei. Urmăresc însă în analitice şi căutările introduse de voi în motoarele de căutare care v-au direcţionat spre acest blog. Întrebarea din titlu se pare că este una dintre cele mai dese. Aveam de gând să fac un tutorial, dar uite că am noroc, l-a făcut deja Cristi.
Cred că vă daţi seama că tutorialul făcut de el nu are ca obiect cumpărarea de timbre, dar paşii pe care trebuie să îi parcurgeţi sunt cam tot aceiaşi.
Am făcut un printscreen după tutorialul video pe care îl găsiţi aici.
Tot Cristi este "vinovatul" şi pentru un alt tutorial care v-ar putea interesa: cum se crează un cont la serviciul PayPal (serviciul de plăţi aparţinând eBay).
Ce pot să vă recomand eu, în plus faţă de sugestiile pe care vi le oferă Cristi, este să studiaţi (reţineţi, am scris "să studiaţi", nu "să citiţi") cu foarte mare atenţie condiţiile în care este oferit serviciul de către portalul eBay, precum şi regulile de utilizare (foarte mulţi utilizatori acuză portalul de practici obscure; în momentul în care am analizat - pentru câţiva cunoscuţi - cauzele anumitor situaţii în care s-au trezit unii au fost generate din neînţelegerea sistemului, ori în urma încălcării regulamentului). Şi vă mai recomand să verificaţi ce taxe trebuie să plătiţi. Unii utilizatori sunt nemulţumiţi de aceste taxe, dar nu îşi fac calculele înaintea efectuării tranzacţiilor şi se pomenesc că trebuie să plătească cât nu face pentru câte un lot.
Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă.
vineri, 22 februarie 2013
joi, 21 februarie 2013
Varietăţi la Carol I "Gravate"
Nu sunt piese extraordinare sau mari rarităţi, dar intră în categoria celor care-mi fac o deosebită plăcere atunci când le văd.
Varietatea "tipar copiat" ("offset" în engleză, "Abklatsch" în germană, francezii utilizează acelaşi termen ca pentru recto-verso) este una care este des confundată, mai ales la uzualele Carol I "Gravate". La această emisiune se întâlnesc două astfel de categorii de variante care s-ar putea confunda cu tiparul copiat: urme ale tiparului rămase pe spatele mărcilor (provine tot de la copiat, dar impresiunea este neglijabilă), respectiv tiparul pătrunds pe verso (mai ales la valoarea de 15 bani violet obliterată şi spălată, din cauza cernelii de tipar care uneori se dizolvă în substanţele utilizate la spălat).
Tiparul copiat propriu-zis se înâtlneşte la toate valorile. Cele mai comune îmi par valorile de 10 şi 25 bani, restul valorilor fiind ceva mai rare (cu accent pe valorile de 5 bani, 1 leu şi 2 lei, ultima fiind şi cea mai rară). Exemplarele obliterate cu tiparul copiat foarte clar pe verso sunt destul de rare. Două astfel de piese au fost oferite recent pe un portal online, dar nu au fost vândute, deşi preţul solicitat a fost unul decent.
Varietatea "tipar copiat" ("offset" în engleză, "Abklatsch" în germană, francezii utilizează acelaşi termen ca pentru recto-verso) este una care este des confundată, mai ales la uzualele Carol I "Gravate". La această emisiune se întâlnesc două astfel de categorii de variante care s-ar putea confunda cu tiparul copiat: urme ale tiparului rămase pe spatele mărcilor (provine tot de la copiat, dar impresiunea este neglijabilă), respectiv tiparul pătrunds pe verso (mai ales la valoarea de 15 bani violet obliterată şi spălată, din cauza cernelii de tipar care uneori se dizolvă în substanţele utilizate la spălat).
Tiparul copiat propriu-zis se înâtlneşte la toate valorile. Cele mai comune îmi par valorile de 10 şi 25 bani, restul valorilor fiind ceva mai rare (cu accent pe valorile de 5 bani, 1 leu şi 2 lei, ultima fiind şi cea mai rară). Exemplarele obliterate cu tiparul copiat foarte clar pe verso sunt destul de rare. Două astfel de piese au fost oferite recent pe un portal online, dar nu au fost vândute, deşi preţul solicitat a fost unul decent.
Incoming mail - carte poştală din Uruguay
Piesa a fost vândută pe eBay.
Este vorba de o carte poştală semiilustrată foarte elegantă, pusă în circulaţie de poşta din Uruguay, expediată în octombrie 1916 din Montevideo în România, la Iaşi, pe adresa redacţiei unei reviste. Nu am idee ale cărei ţări s-au utilizat serviciile maritime cu care a traversat Atlanticul (nici nu există vreun semn pe cartea poştală). Există însă o ştampilă de cenzură (probabil de la plecare). Cartea poştală a poposit iniţial la Bucureşti (există o ştampilă mecanică de tranzit aplicată pe faţă, este greu vizibilă), după care a ajuns la Iaşi (ştampila de sosire este aplicată pe faţă), factorul poştal aplicându-şi şi el ştampila (acel "10" de pe faţă). Cartea poştală a trecut şi prin cenzura militară română (din păcate este destul de neclară, nu se distinge judeţul, deşi îl putem bănui după traseu).
Piesa a fost vândută cu 113 dolari (un preţ bunicel pentru o piesă fără mărci; nu ştiu întregul poştal în sine ce cotă ar putea avea).
Este vorba de o carte poştală semiilustrată foarte elegantă, pusă în circulaţie de poşta din Uruguay, expediată în octombrie 1916 din Montevideo în România, la Iaşi, pe adresa redacţiei unei reviste. Nu am idee ale cărei ţări s-au utilizat serviciile maritime cu care a traversat Atlanticul (nici nu există vreun semn pe cartea poştală). Există însă o ştampilă de cenzură (probabil de la plecare). Cartea poştală a poposit iniţial la Bucureşti (există o ştampilă mecanică de tranzit aplicată pe faţă, este greu vizibilă), după care a ajuns la Iaşi (ştampila de sosire este aplicată pe faţă), factorul poştal aplicându-şi şi el ştampila (acel "10" de pe faţă). Cartea poştală a trecut şi prin cenzura militară română (din păcate este destul de neclară, nu se distinge judeţul, deşi îl putem bănui după traseu).
Piesa a fost vândută cu 113 dolari (un preţ bunicel pentru o piesă fără mărci; nu ştiu întregul poştal în sine ce cotă ar putea avea).
O caricatură de ştampilă
Am văzut piesa din imaginea de mai jos pe un portal online şi m-a bufnit râsul.
O astfel de ştampilă nu a existat niciodată. Nici măcar nu pare a fi o ştampilă, după cum se prezintă "amprenta", parcă ar fi mai degrabă "aplicată" cu o imprimantă, nu cu un ştemplu (ori s-a utilizat orice tip de cerneală, numai tuş de ştampilă nu).
Nu îmi pot da seama care ar fi motivul pentru care s-a falsificat această ştampilă (decât dacă şi marca ar fi falsificată - calitatea scanării nu mi-a permis să verific cu atenţie; în plus, culoarea galbenă îngreunează identificarea detaliilor).
O astfel de ştampilă nu a existat niciodată. Nici măcar nu pare a fi o ştampilă, după cum se prezintă "amprenta", parcă ar fi mai degrabă "aplicată" cu o imprimantă, nu cu un ştemplu (ori s-a utilizat orice tip de cerneală, numai tuş de ştampilă nu).
Nu îmi pot da seama care ar fi motivul pentru care s-a falsificat această ştampilă (decât dacă şi marca ar fi falsificată - calitatea scanării nu mi-a permis să verific cu atenţie; în plus, culoarea galbenă îngreunează identificarea detaliilor).
Etichete:
Fälschungen,
Falsuri,
Forgeries,
Ştampilografie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





