Propuneri şi sugestii privind Tezele Codului Patrimoniului Naţional

Astăzi, mai devreme, am finalizat redactarea unui set de sugestii şi propuneri specifice filateliei pe care le-am înaintat prin mail la adresa pusă la dispoziţie de către Ministerul Culturii, aici (postarea din 20.10.2016) şi aici. Tezele pot fi consultate de către orice persoană interesată aici.

Pentru a putea fi cunoscute şi discutate şi de către colecţionari, le public şi aici. Sunteţi liberi să vă exprimaţi opiniile în formularul de comentarii de mai jos.

PROPUNERI ŞI SUGESTII LA TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI

PATRIMONIUL MOBIL - TIMBRE ŞI FILATELIE

1. Referitor la Titlul II, Capitolul 1 şi la Titlul VI, Capitolul 1

a. Pornind de la definiţia filateliei (acţiunea de colecţionare şi studiere a mărcilor poştale), este necesară clarificarea definirii noţiunii de patrimoniu cultural mobil pentru sfera timbrelor şi a filateliei, în condiţiile în care acestea au caracteristici total diferite faţă de celelalte obiecte aparţinând patrimoniului mobil, nu provin din depozite precum obiectele arheologice şi se mai păstrează astăzi în principal doar prin efort privat.

Filatelia presupune şi are ca obiect principal realizarea unei colecţii de timbre. La nivel naţional există deja o colecţie completă de timbre româneşti în cadrul Muzeului Naţional Filatelic. Este necesar a se stabili ceea ce se doreşte în continuare: construirea unei alte colecţii paralele cu aceleaşi timbre, a două sau a altor cinci colecţii? Ce se doreşte de fapt în termeni concreţi? Realizarea unui depozit naţional de timbre?

b. Pornind de la aceeaşi definiţie a filateliei, este necesar a se clarifica şi a se declara în mod public care este finalitatea măsurilor de protecţie, deoarece impunerea protecţiei este ilogică în lipsa obligativităţii valorificării patrimoniului din punct de vedere istoric, cultural, ştiinţific etc., ea generează în această situaţie cheltuieli inoportune şi nejustificate ale fondurilor publice în raport cu nevoile de informare ale societăţii.

În actuala Strategie naţională pentru cultură, filatelia lipseşte cu desăvârşire.

2. Referitor la Titlul III

Arhivele fac parte dintre instituţiile menţionate în cuprinsul titlului şi care se pot afla în posesia unor piese filatelice sau documente de interes deosebit pentru istoria poştală şi/sau istoria comunicaţiilor din România. Totuşi aceste instituţii nu au personal specializat pentru filatelie. De aceea, în opinia mea s-ar impune adoptarea unor proceduri specifice care să aibă ca scop identificarea şi prezervarea unor documente din categoriile menţionate (de regulă corespondenţă), chiar dacă acestea nu au timbre ataşate.

Despre acest subiect am publicat un articol disponibil la adresa de internet:

http://romanianstampnews.blogspot.ro/2016/05/despre-arhive.html

3. Referitor la Titlul VI

a. Consider că pentru timbre şi filatelie este necesară includerea unui set separat de definiţii şi reglementări în cadrul fiecărui capitol şi al fiecărei secţiuni.

b. Propun ca necesară pentru identificarea timbrelor susceptibile să facă parte din patrimoniu utilizarea cataloagelor filatelice acceptate pe plan internaţional, deoarece astfel se elimină adoptarea unor clasificări arbitrare care să ducă la măsuri de protecţie nejustificate de valoarea şi raritatea timbrelor respective (ca echivalent potenţial în arhitectură, se poate ajunge la o decizie de protecţie de genul "sunt protejate toate clădirile cu acoperiş verde").

Între 1858 şi 1947 au fost tipărite peste 1200 de timbre diferite, într-un tiraj cumulat apreciat la peste 100.000.000 exemplare; în perioada 1948-1990 au fost tipărite alte peste 3.600 de timbre diferite, într-un tiraj cumulat apreciat la peste 250.000.000 de exemplare. Marea majoritate a timbrelor din ambele perioade sunt comune sau foarte comune, excepţiile nedepăşind 10-15 poziţii (care se pot identifica facil prin numărul acordat de cataloagele internaţionale şi prin fotografie). Ca ordin de mărime, marea majoritate a colecţiilor particulare au o valoare cumulată a timbrelor componente situată sub preţul de achiziţie al unui autoturism de serviciu din MC sau MAI.

Plecând de la acestea, consider că pentru includerea în patrimoniul mobil criteriile de identificare trebuie să se stabilească în raport de nivelul de raritate şi de un anumit nivel minim al preţului de piaţă, nu global sau implicit  în raport de vechime ori alte criterii colective.

c. Consider că este necesară eliminarea aberaţiilor existente în legislaţia actuală referitor la protecţia implicită şi circulaţia timbrelor şi a pieselor filatelice şi adaptarea la legislaţia şi practicile existente în ţările membre ale UE (în conformitate cu principiul X din Titlul I).

d. Lipsa de preocupare pentru domeniul filateliei manifestată până acum  de autorităţi are ca rezultat dispariţia specialiştilor. La nivel naţional mai există în prezent numai 3 (trei) experţi atestaţi în viaţă (dintre care unul a primit atestare în condiţii dubioase, fiind străin de acest domeniu).

Lipsa specialiştilor generează o situaţie imposibilă: atestarea unor noi specialişti şi/sau experţi este în acest moment imposibilă fără încălcarea legislaţiei în vigoare.

Din această cauză vă propun ca pe parcursul discuţiilor viitoare pe marginea Codului să fie cooptate persoane recomandate de către Muzeul Filatelic Naţional şi de către Federaţia Filatelică Română.