Contrafacerea pieselor s-a făcut prin una dintre metodele întâlnite mai des: pe scrisori oficiale autentice, fără mărci, s-au aplicat mărci şi ştampile false. Vânzătorul nu a specificat în descrierea pieselor că ar fi vorba despre falsuri, cu toate că ambele piese poartă câte un poanson cu inscripţia "Falsch" (click pe imagini pentru mărire).
Prima scrisoare poartă un fals al mărcii de 10 bani "favorit" 1869, peste care s-a aplicat o ştampilă care pare a imita o ştampilă Bucureşti cu agrafă, dar care nu se potriveşte cu celelalte ştampile de pe scrisoare (Bucuresti şi Târgovistea - cerc dublu cu stea). Plicul oficial (original) utilizat de falsificator drept suport este posibil să fie mult mai timpuriu, probabil anterior anului 1865.
Falsul mărcii este unul la fel de slab ca şi ştampila. Se distinge până şi conturul dreptunghiular al clişeului folosit pentru aplicarea ştampilei.
Aceasta este a doua scrisoare, fiind şi piesa care mi-a sărit în ochi (deoarece scrisorile francate cu marca de 25 bani sunt, de regulă, expediate înstrăinătate). Formula este aceeaşi: pe o scrisoare oficială s-a aplicat un fals al mărcii de 25 bani "barbă" nedantelat din 1871, "obliterată" cu două ştampile tip degetar. Nici de această dată ştampilele nu se potrivesc (dacă se are în vedere perioada lor de utilizare).
Falsul mărcii se deosebeşte uşor după forma ochiului efigiei. Ştampilele tip degetar nu seamănă deloc cu cele originale (data nu este în centru, legenda cu litere mai mici, depărtate faţă de cerc). Ca să nu mai vorbim că data ştampilei (10 DEC 72) iese din perioada de circulaţie a mărcilor litografiate.
În ciuda faptului că ambele piese poartă poansonul "Falsch" pe faţă, lângă marcă, ele tot au fost vândute (cu 50 dolari fiecare). Este un lucru jenant, dar în aceeaşi măsură şi periculos pentru alţi colecţionari care sunt mai puţin avizaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu