Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

joi, 12 aprilie 2012

Falsuri integrale ale timbrelor ocupaţiei germane

Timbrele de ajutor de 2 lei din emisiunile 1916 şi 1918 au fost utilizate numai fiscal, exemplarele purtând ştampile poştale fiind obliterate de complezenţă.

Am observat că timbrele de 2 lei reimprimate în culoarea verde şi supratipărite pe timpul ocupaţiei germane sunt destul de rare, apărând destul de greu prin oferte. Este vorba atât de timbrul supratipărit cu iniţialele caligrafiate "M.V.i.R.", cât ţi de cel cu "Gültig 9. Armee" în casetă.

Acum vreo lună am văzut pe eBay un exemplar cu supratiparul Armatei a 9-a, dar uitându-mă mai bine am constatat că avem de-a face cu un fals integral, un fals pe care nu l-am mai văzut până acum.

Falsul "sare în ochi" prin detaliile mai fine, care nu prea sunt fine deloc, ci realizate grosier, neîngrijit. M-am dus la clasorul cu astfel de piese să mă uit la marca originală şi să o compar cu falsul:

Comparaţia este relevantă, dacă se face la haşurile fine care realizează cărămizile din fundal, dar şi la cele de pe faţa, mâinile şi corpul ţesătoarei.

Mi-am adus aminte că şi la timbrul cu supratiparul caligrafic am întâlnit falsuri integrale. Am "dat fuga" la un alt clasor, scanând piesele de mai jos (fiecare are explicaţia sub ea).

Fals al reimpresiunii, fără supratipar aplicat.

Fals integral al reimpresiunii şi supratiparului.

Marcă originală cu supratipar original. Comparând detaliile desenului se pot observa uşor diferenţele.

Însăşi existenţa falsurilor la aceste timbre susţin gradul lor de raritate.

© 2012 Max Peter. Preluarea prezentului articol şi/sau a ilustraţiilor se poate face numai pe baza unui acord scris, prealabil.

16 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Mulţumesc la fel! Ai intrat deja în vacanţă, nu? :)

      Ștergere
  2. Astazi am fost la posta sa trimit un pachet (DE Post) si stand la coada am observat un ghiseu nou amplasat in mijloc. Unul de filatelie! Cu reclame la timbre si un domn dragut care avea cate un client la fiecare 5-10 minute
    Nu stiu despre ce e vorba :) Oare vindea timbre?E o initiativa DEutsche post oricum, nu era cineva privat

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Huh!... Am dat fuga să văd de unde ai trimis comentariul... M-am liniştit... :)))
      În DE procentul colecţionarilor în totalul populaţiei este de câteva ori mai mare decât în RO (altă lume... :D). În plus, Deutsche Post ştie ce înseamnă marketingul şi vânzările, spre deosebire de ai noştri, care vor doar să-i jupoaie pe colecţionari, fără a face nicio cheltuială pentru asta.
      Probabil că până când nişte sute de actuali funcţionăraşi nu-şi vor pierde slijbele şi nu vor fi daţi afară, aşa ceva nu se va petrece şi la noi.

      Ștergere
    2. Functioneaza grozav aici din cate am vazut
      Domnul de la ghiseu oferea explicatii cu rabdare unor doamne in varsta (care pana la urma au cumpara ceva), unui pustan, unui senior care parea cunoscator.......Deci da, marketingul functioneaza
      Si noi astia care stateam la coada mai trageam cu ochiul si probabil unii se opreau si la ghiseul respectiv dupa ce isi rezolvau treburile
      Uite de exemplu ce scumpic e asta
      https://www.efiliale.de/efiliale/katalog/produkt.jsp?addItemSource=&Item=prod53620232&navAction=push&parentCat=cat2370006
      Dar aveau multe cu flori si fluturi :)

      Ștergere
    3. Cînd vând mărci poştale colecţionarilor, toate poştele ştiu că au un câştig frumuşel. Să-ţi explic cum stă treaba:
      Orice marcă are o valoare înscrisă pe ea, care corespunde unui tarif. Valoarea aia nu este de fapt preţul mărcii (care este, real, foarte mic, poate doaar câţiva eurocenţi), ci contravaloarea serviciului poştal pentru care a fost destinată marca.
      Odată vândută unui colecţionar, marca este introdusă într-un clasor sau album, nu este folosită pe scrisoare, aşa că poşta rămâne cu banii încasaţi pentru un serviciu pe care nu îl mai şi prestează.
      Normal că acest profit este cu atât mai mare, cu cât reuşeşte să vândă mai multe mărci colecţionarilor. Şi tocmai de aceea este normal să facă campanii, să îi sprijine pe colecţionari, să-i... "caute în coarne" (cum spune un amic de-al meu), pentru că sunt o sursă de venit şi, implicit, de profit (rata profitului realizat pe seama colecţionarilor este mult mai mare decât rata profitului obţinut din prestarea serviciilor poştale). Gândeşte-te cum e să cheltui cu tipărirea unei mărci 3, sau 5, sau chiar 10 eurocenţi şi să o vinzi apoi cu 80 de eurocenţi sau cu 2 euro...

      Ștergere
    4. Aha, am inteles acum. E atat de simplu si totusi e un lucru la care nu m-am gandit :)
      Asadar, teoretic, eu pot sa cumpar un timbru cu fluturi care valoreaza 10 euro, sa-l lipesc pe-o scrisoare si s-o trimit chiar daca de fapt e nevoie doar de un timbru de 1,50E?

      Ștergere
    5. Dacă te referi la valoarea scrisă pe timbru, depinde de poştă. Poştele din unele ţări nu acceptă suprafrancarea (punerea de timbre pe o trimitere cu o valoare mai mare decât contravaloarea prestaţiei). Treaba asta e valabilă şi în RO, deşi e o prostie.

      Acum, poate să fie un timbru cu fluturi care să aibă o valoare scrisă pe el de 1,50E (valoare nominală), dar să aibă o valoare filatelică (preţul înscris în cataloagele internaţionale). Punerea lui păe scrisoare rămâne atunci la latitudinea proprietarului (expeditorului), s-ar putea să nu-i convină (mai ales dacă e colecţionar).

      Ștergere
    6. Multumesc pentru informatii!
      Paste Fericit Peter

      Ștergere
    7. Max ! Mie posta locala mi-a acceptat suprafrancarile !
      Functionara chiar mi-a spus ca nu se supara deloc,dimpotriva !Si suprafrancarile au ajuns corect la destinatie !

      Ștergere
    8. În mod normal nici n-ar trebui să se supere, pentru că practic "încasează" pe un serviciu mai mult decât face. Dar există totuşi o instrucţiune care nu permite prezentarea corespondenţei suprafrancate (e vorba de cea prezentată la ghişeu, nu de cea pusă la cutie).
      Practic însă, cred că depinde şi de persoana de la ghişeu. Dacă e una care ştie instrucţiunile, s-ar putea să nu accepte suprafrancarea.

      Ștergere
  3. o clipa am crezut ca e vorba de un Oficiu Postal de la noi...am avut emotii degeaba :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite că şi mie mi-a dat palpitaţii!... :)))

      Ștergere
  4. Salve Max !
    Eu gust si asa ceva :
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=DqbavJIz354#!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe la expoziţiile mari am apucat să văd de mai multe ori exponate tematice de-a dreptul extraordinare. Din acest punct de vedere, mărcile poştale sunt o sursă cu adevărat demnă de luat în considerare.
      Personal, nu mă dau în vânt deloc după filatelia tematică, dar apreciez orice efort făcut pentru promovarea filateliei.

      Ștergere