Falsuri, făcături. Forgeries and bogus

Nu am mai prezentat de ceva vreme falsurile oferite pe eBay, dar am avut grijă să strâng datele pentru a realiza un articol despre ele.

Iată un lot de falsuri (click pe imagine pentru mărire) care a fost vândut ca atare, drept falsuri, pentru o sumă nerelevantă. Motivul pentru care m-am hotărât să le prezint este însă natura acestor falsuri. Privindu-le cu atenţie, m-a frapat relativa apropiere de caracteristicile originalelor. Se vede destul de clar că clişeele falsurilor au fost realizate ceva mai recent, utilizându-se tehnologie modernă. Este un lucru periculos, deoarece dacă se realizează o "împerechere" a unui tuş bun cu o hârtie cu caracteristici apropiate de cea a epocii, s-ar putea ca piaţa să se confrunte cu nişte falsuri deosebit de periculoase. Tare mi-e frică să nu avem de-a face, cu aceste trei piese, nu de falsuri, ci de nişte probe pentru falsuri cu care vânzătorul să "testeze" piaţa.
Vânzătorul are ID-ul 8484henk şi este înregistrat în Franţa. Îl voi urmări, cum de altfel urmăresc şi alţi vânzători atât din Franţa, cât şi din ţările vecine (de unde, cu părere de rău trebuie să spun, provin cele mai multe falsuri şi făcături ale mărcilor româneşti). Poate că este doar un vânzător de bună credinţă, nu pot afirma altceva, dar un semnal de alarmă consider că trebuie tras. Să trecem pe... "atenţie!".

Iată două mărci din emisiunea Principatele Unite, 1864. Aceste mărci au circulat pentru o perioadă scurtă şi sunt rare în stare obliterată (cu excepţia mărcii de 6 parale, care nu a circulat deloc, fiind aşadar o marcă "neemisă"). Ambele piese au un numitor comun: ştampilele "Bucuresci" falsificate. Ştampilele de pe aceste mărci au agrafă bogată, după cum se poate vedea destul de uşor. Ori acest tip de ştampilă a fost introdus în serviciu abia în vara anului 1865, când mărcile Principatele Unite erau deja scoase din circulaţie.
O piesă oarecum asemănătoare (o scrisoare originală, cu o marcă originală de 30 parale 1864, dar cu ştampilă falsă Craiova - tot cu agrafă bogată - a fost relativ recent oferită pe Okazii.
Cele două mărci au fost vândute, prima cu 36 dolari după 10 biduri, iar a doua cu 10 lire sterline, tot după 10 biduri. Sumele nu sunt mari în ultimă instanţă, dar până la urmă se trezeşte vreun "expert" care încearcă să acrediteze ideea că aceste ştampile ar fi bune, de aceea este bine să acordaţi atenţie unor piese de acest gen.

Iată o piesă care m-a făcut să zâmbesc atunci când am văzut-o:

Pe o carte poştală obişnuită de 10 bani roşu, cineva a desenat (la propriu) o ştampilă fantezistă de Bucureşti.

Piesa de mai sus (click pentru mărire) a fost prezentată drept un plic prima zi a emisiunii. Chiar aşa? Uite că eu nu cred...     :))

Vrem-nu vrem, datorită comportamentului unor vânzători de pe eBay trebuie să revenim la făcăturile ordinare realizate prin "supratipărirea" mărcilor maghiare. Toate provin de la două persoane, una cu care ne-am mai întâlnit (ID-ul hold21112 înregistrat în Germania), dar mai apare şi una nouă cu astfel de oferte (este vorba de ID-ul gregus123, înregistrat în Canada). Nu am idee dacă cei doi se cunosc sau colaborează, dar piesele celui de-al doilea seamănă izbitor cu cele ale primului, dacă sunt examinate cu ceva atenţie. Dacă descărcaţi imaginile, în denumirea fişierului există şi numele vânzătorului, precum şi numărul de biduri şi preţul de vânzare al fiecărui exemplar (este vorba de piesele oferite de hold21112, deoarece gregus123 nu a prea vândut nimic).

Cu aceste mărci din "Zona de ocupaţie" ne-am mai întâlnit. "Supratiparul" nu are diacritice. Pe marca de sus apare şi un poanson care poate păcăli un neavizat. Astfel de "mărci de ocupaţie" nu au fost realizate niciodată, de nicio autoritate românească.

Mărci ale aşa-zisei "emisiuni locale Ada", primele două oferite de neamţ, celelalte de canadian. La o examinare cu puţină atenţie se vede că au o origine comună. Mai mult, "supratiparul" pare a fi realizat nu cu ajutorul unui ştemplu, ci cu ajutorul măriei sale calculatorul! Să trăiască imprimanta inkjet!
Faptul interesant este că această emisiune locală (particulară) a fost executată în localitatea Ada situată în prezent în Serbia (emisiunea este menţionată de Brainard), şi nu la Ada-Kaleh, aşa cum susţin aceşti vânzători (probabil ca să mărească "aroma" orientală). Stema "supratiparului nu este românească, iar la Ada-Kaleh sârbii n-au prea ajuns, din câte ştiu.

Acestea ar fi din aşa-zisa "emisiune locală" de la Sibiu. Prima are un element interesant în stemă - acea roată care nu a făcut parte niciodată din stema României. Celelalte patru (oferite de canadian) se apropie mai mult de neoficialele realizate la Sibiu, dar şi aici - dacă le priviţi cu atenţie - "amprenta" pare realizată tot de măria sa calculatorul.
Ce mă deranjează la aceste piese e că... nişte oarecare folosesc un simbol al României, cu tot cu sloganul "Nihil sine Deo". Oare cum ar reacţiona maghiarii dacă ne-am apuca şi noi să fabricăm piese cu coroana Sfântului Ştefan?
Referitor la prima piesă, mai este un amănunt de remarcat: verificaţi în orice catalog când a apărut marca de 2 coroane, verde. Istoric, piesa nu se susţine.

Încă o minune oferită de vânzătorul din Germania: o aşa-zisă marcă "locală" realizată la Hunedoara. Ei, na! Pe bune?

Acelaşi vânzător vine, de această dată, şi cu o inovaţie, nu de alta dar n-ar trebui să ne plictisim, devenea treaba prea monotonă, nu? Acest "supratipar" cică ar fi fost realizat în Ardeal! Uite că eu nu cred aceasă bazaconie.

Cele două plicuri au fost vândute cu 24 dolari, după trei biduri. La prima vedere ar fi un preţ bun, mărcile emisiunii Rădăşenii fiind rare circulate. Dar dacă ne uităm mai atent la ştampile, vedem că ele au fost "circulate" în aprilie 1948, când aceste mărci nu mai aveau putere de circulaţie, ba mai trecuse şi prima stabilizare peste România. Sunt ele frumoase, dar tot făcături rămân.

Dacă aveţi observaţii sau întrebări, puteţi să le lăsaţi sub forma unui comentariu.