Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a aprobat în 10 aprilie a.c., cu 14 voturi pentru și unul împotrivă, un acord informal cu guvernele privind revizuirea legislației UE referitoare la facilitarea restituirii bunurilor din patrimoniul național. Mai multe state membre ale UE, cum sunt Italia, Polonia, Franța, Germania, dar și România, au suferit furturi grave și exporturi ilegale de bunuri de patrimoniu cultural de la crearea pieței unice europene, potrivit site-ului Parlamentului European citat de Agerpres.
Raportul urmează să fie votat de plenul PE la 16 aprilie și va trebui să primească aprobarea Consiliului pentru a intra în vigoare.
Potrivit acestuia, orice obiect care este clasificat de către legislația națională a unui stat membru ca fiind patrimoniu național și care a părăsit ilegal teritoriul după 1993 ar putea fi recuperat de acum înainte prin intermediul unei proceduri de returnare mai flexibile.
Pentru a permite repatrierea unui număr cât mai mare de obiecte, toate limitele de vârstă și valoare financiară au fost șterse din noul text.
Limitele menţionate mai sus sunt cele care au fost stabilite prin Regulamentul CE nr. 116/2009 (în engleză poate fi găsit aici) care - ce să vezi - NU INCLUDE ŞI MĂRCILE POŞTALE SAU PIESELE FILATELICE. (Aşa se explică de ce oricine poate achiziţiona orice piesă filatelică, de orice valoare, de la orice licitaţie organizată în ţările UE fără a avea nicio problemă cu patrimoniul cultural al ţării în cauză).
Iniţiativa Comisiei pentru cultură şi educaţie vizează obiectele de patrimoniu care au fost clasificate astfel. O persoană care deține un obiect cultural revendicat de către un stat
membru al Uniunii Europene ar trebui să dovedească faptul că, la
achiziția obiectului, a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura
că acesta a provenit de la o sursă legală. Astfel, vor fi luate în
considerare condițiile de achiziție, permisele de ieșire necesare și
consultarea registrelor de obiecte culturale furate. În cazul în care
posesorul nu poate furniza astfel de dovezi, nu mai este necesar ca
statul reclamant să-l compenseze sau să-l plătească.
Înaintea votului din 10 aprilie, raportoarea în Parlamentul European, Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL, Franța) a arătat într-un interviu că "fiecare stat decide ce este mai important pentru patrimoniul său naţional". Ce va urma este arătat într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu