Nici măcar negustorii "mari" nu mai sunt ce-au fost. Chiar dacă sunt nemţi. Nu mi-a venit să cred ce mi-au văzut ochii mai devreme, pentru că aşa ceva ar fi fost de neconceput să apară într-o licitaţie a unei case cu pretenţii (sau, mă rog, asta-i ce-ar vrea ea să se creadă).
Poate că n-ar strica să readuc aminte cititorilor că cele mai multe făcături şi cele mai importante loturi cu falsuri ale vechiturilor româneşti au fost oferite prin licitaţii şi pe portalurile online de firme sau vânzători din Germania. Articolele mai vechi, publicate pe blog, stau drept mărturie. Aşa că din punctul de vedere filatelic, aş vrea să nu-mi mai spună nimeni de "modelul german". Cel mai bine este să discutăm de la caz la caz, pentru că astfel de indivizi nu reprezintă nici ţara, şi nici populaţia. Dar numărul mare al problemelor întâlnite m-au făcut să dau mărunt din buze de mai multe ori. Şi poate ar trebui să vă reamintesc şi ce-am semnalat referitor la volumul specializat Michel dedicat clasicelor europene: ilustraţiile pentru a doua emisiune moldoveană înfăţişează falsuri grosolane! (căutaţi în articolele mai vechi).
De această dată mi-a fost dat să văd un supratipar desenat cu creionul (sau cu pixul).
Este vorba de o serie din "Expoziţia generală" din 1906 cu supratiparul SE. Se ştie că este o serie deosebit de rară (folclorul filatelic, precum şi unele publicaţii vehiculează un tiraj de 1.200 de serii complete, dar documentele oficiale cam lipsesc din câte ştiu).
La valoarea de 1,50 lei apare ce-am însemnat cu roşu.
Indiferent sub ce formă a oferit negustorul seria de mai sus, în opinia mea el a greşit. Un negustor care are pretenţii că respectă un minim de moralitate n-ar fi pus pe piaţă aşa ceva.
Mi-e ruşine de ruşinea lui şi nu o să îi dau numele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu