Din nou despre aşa-zisa emisiune de ocupaţie de la Odesa.

"Vezi să nu fie de la Odesa!", îmi spunea zilele trecute un colaborator, "cred că sunt făcături din aceeaşi sursă cu nesfârşitele «locale» apărute după destrămarea URSS".
Istoricul pe care îl ştiu arată că este doar o invenţie (n-am dovezi, dar intenţia cu care a fost "creată" a fost pur una materială). Această aşa-zisă emisiune de ocupaţie a luat minţile unui client al unei case de licitaţii americane, care a oferit-o în cadrul uneia dintre vânzările sale fără să o sprijine de vreun certificat. Patronul casei în cauză este (întâmplător oare?!) unul dintre experţii recunoscuţi pentru zona rusă şi sovietică. Poate că de aceea oferta casei a fost şi creditată.
Lucrul interesant este că aproximativ în aceeaşi perioadă casa de editură Schwaneberger a insertat această aşa-zisă emisiune de ocupaţie în catalogul Michel. Părerea mea? N-aţi vrea să o auziţi!

La noi, lipsa de cultură filatelică (însoţită de lipsa unui catalog în care să se menţioneze clar natura de făcături ordinare ale acestor "supratipare") a făcut destule victime. Unii colecţionari români au ajuns să dea milioane de lei vechi pe ele, descoperind că n-au făcut o afacere tocmai bună când au vrut să le vândă. Ce să-i faci, unele lucruri se mai plătesc şi altfel!
Partea proastă e că există tot felul de negustoraşi pe care alţii i-au dus cu pluta şi care preiau aceste făcături şi le vând mai departe. Partea şi mai proastă este că unii au fost traşi de mânecă şi atenţionaţi, dar continuă să îşi înşele cumpărătorii, folosindu-se de credulitatea lor. Partea cea mai proastă este că sunt persoane care lucrează în diverse instituţii şi care au luat la cunoştinţă de existenţa acestui şir de înşelătorii, dar nu fac nimic ca să le stopeze. Şi n-ar fi vorba numai de banii obţinuţi prin vânzarea făcăturilor, ci şi de denaturarea unui adevăr istoric: nu a existat nicio autoritate românească de ocupaţie la Odesa care să pună în circulaţie vreun timbru supratipărit. La Odesa nu au circulat decât emisiunile româneşti destinate Transnistriei, cunoscute - dar prost încadrate inclusiv în cataloagele internaţionale. Cine doreşte să mă contrazică pe baza vreunui document este rugat să o facă.

Zilele trecute, un vânzător din Zalău - este vorba de ID-ul stampten - a mai pus pe piaţă vreo trei exemplare din aceste făcături (click pentru mărire):

Nu este vorba numai de înşelarea cumpărătorilor (acest vânzător este unul dintre cei atenţionaţi că piesele sunt făcături), ci de continuarea acreditării ideii false că ar fi existat aşa ceva pe timpul ocupaţiei româneşti.

Mai devreme, răsfoind ofertele de pe eBay mai dau peste un ofertant de făcături asemănătoare. Este vorba despre ID-ul rostys, înregistrat în SUA (click pentru mărire).

"Setul" propus spre vânzare are cu totul alt aspect. Îl puteţi vedea mai bine în imaginea de mai jos:

Treaba cu acest vânzător nu se termină însă aici. În oferta lui mai există şi alte aşa-zise "eseuri", oferite individual tot în sistemul "BuyItNow" pentru 25 dolari bucata:

După cum puteţi vedea, din cele trei "seturi" niciun exemplar nu prea seamănă cu celălalt. Probabil că cel care le-a realizat s-a bazat pe diversitatea modelelor, pentru a putea vinde cât mai multe exemplare. Şi mai mult ca sigur şi pe credulitatea şi lipsa de cunoştinţe a amatorilor. După cum am mai spus, unele lucruri se plătesc întotdeauna.