Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

vineri, 24 februarie 2012

Piese din licitaţii

Pentru că încă vă mai sunt dator cu licitaţiile desfăşurate în toamna anului trecut, pentru această seară am selectat câteva piese prezentate la licitaţia casei franceze Lugdunum din 19 septembrie.

Iată o scrisoare (cu tot cu conţinut, click pentru mărire) expediată în decembrie 1813 (!) de la Bucureşti, la Sibiu. Este posibil ca scrisoarea să fi fost expediată printr-un curier particular, deoarece nu poartă nicio ştampilă şi nicio altă adnotare poştală. Singurul insemn oficial este ştampila carantinei Turnu Roşu, aplicată pe spatele scrisorii cu tuş negru. Faptul că scrisoarea a trecut printr-o carantină şi a fost dezinfectată este întărit şi de urmele lăsate de rastelul utilizat la carantină. Piesa a fost oferită pentru o sumă modestă, de numai 50 de euro.

O altă piesă frumoasă este scrisoarea expediată recomandat în aprilie 1853 (click pentru mărire) de la Bucureşti (oficiul austriac) la Paris, via Austria (mai exact Hermannstadt - Sibiu, ştampila de tranzit pe verso). Corespondenţa recomandată este ceva mai rară. Scrisoarea, expediată pentru fraţii Rothschild, poartă pe faţă ştampilele FRANCO în oval şi RECOM. liniară, ambele aplicate cu acelaşi tuş cu ştampila cu cerc simplu BUKAREST. Scrisoarea a ajuns la Sibiu după 2 zile de la expediere, după alte 6 zile intrând pe teritoriul francez, unde (cel mai probabil) a fost aplicată ştampila liniară CHARGÉ cu tuş roşu, pe faţă. Din păcate, modul de împăturire al scrisorii nu ne permite să vedem calculul tarifului, adnotat cu cerneală pe verso. Piesa a fost oferită pentru 250 euro.

O altă scrisoare frumoasă este cea din imaginile de mai sus (click pentru mărire), expediată pe 16 decembrie 1868 de la agenţia Lloyd din Constanţa, către Constantinopol, unde a ajuns la agenţia Lloyd corespondentă pe 18 decembrie. Scrisoarea poartă pe faţă ştampila rară de taxă "15." Astfel de piese sunt destul de rare, scrisoarea de faţă fiind oferită pentru 1.350 euro.

Singura piesă clasică românească a fost recipisa de mai sus (click pentru mărire), acompaniind o scrisoare recomandată expediată de la Bucureşti la Galaţi, în septembrie 1871. Este o piesă curată, cu datele din ştampile lizibile, care a fost oferită pentru 150 euro.

8 comentarii:

  1. Io cand vad o scrisoare cum e prima, inteleg de ce se facea caligrafie in scoala. Desi am facut si eu asa ceva, scriu oribil. In ciuda admiratiei pt scriul frumos, tot n-as introduce caligrafia in programa scolara :D
    Am probleme cu constrangerea, cand ma fortezi sa fac ceva, nicicum nu voi face asa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pretul recipisei mi se pare incurajator...

    RăspundețiȘtergere
  3. ciao...la caligrafie m-a dus si pe mine gandul, la vederea primelor doua imagini!
    zi faina sa ai...papa :)

    RăspundețiȘtergere
  4. am trecut sa vad ce mai faci si sa-ti urez un w-end placut...sper ca esti bine :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu pot sa nu admir si eu scrisul extraordinar de frumos din aceste scrisori!

    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  6. La licitații e clar că nu se pricep mulți, dar admirăm caligrafia din scrisori ! Cât de frumos se scria pe vremuri. Ceea ce este interesant, este că, datorită caligrafiei - ca obiect de studiu - (aproape) toți scriau frumos, chiar și cei care se opreau la 4 clase !

    RăspundețiȘtergere
  7. La licitații e clar că nu se pricep mulți, dar admirăm caligrafia din scrisori ! Cât de frumos se scria pe vremuri. Ceea ce este interesant, este că, datorită caligrafiei - ca obiect de studiu - (aproape) toți scriau frumos, chiar și cei care se opreau la 4 clase !

    RăspundețiȘtergere