Coliţe strâmbe

Curiozităţile care pot fi întâlnite în filatelia românească sunt aşa de multe, încât unui colecţionar cu scaun la cap i-ar veni să-şi ia câmpii şi să se lase de strâns tot felul de piese care, în mod normal, ar fi trebuit să ajungă la lada de gunoi dacă la tipografie s-ar fi făcut un CTC serios şi cu simţ de răspundere. Acest lucru nu s-a întâmplat însă întotdeauna, iar indiferenţa (ori scăpările) CTC-ului a generat de multe ori satisfacţii în rândul colecţionarilor.

Unul dintre capitolele mai puţin "pieptănate" de bravii noştri cusurgii în ale filateliei a fost cel al coliţelor şi blocurilor care prezintă defecte. Numărul variantelor existente este deocamdată necunoscut, pentru că nu a făcut nimeni o cercetare sistematică a acestui subiect, dar poate că vă dau ceva idei prin articolul de faţă.

Am să vă prezint câteva situaţii pe care le-am întâlnit în ultimul timp, fără a avea pretenţia de a acoperi suficient subiectul. Am să încerc o scurtă înşiruire în ordine cronologică a coliţelor cu pricina.

Coliţa Majadahonda, 1941. Defectele de debitare se referă o dată la asigurarea orizontalităţii mărcilor (sus: uşor înclinate spre stânga, jos: uşor înclinate spre dreapta), o dată la asigurarea paralelismului laturilor (nu este cazul la coliţa de sus) şi o dată la asigurarea centrării (coliţa de sus este descentrată spre stânga).

Coliţele Frăţia de arme din 1941 (fără sau cu supratiparul ODESA) prezintă multe varietăţi, dar la capitolul la care mă refer acum se poate observa centrarea pe verticală diferită a celor două coliţe din imaginile de mai sus. Există şi exemplare la care marginile opuse nu sunt paralele.

Coliţa nedantelată AGIR din 1945 (imaginea de mai sus) are latura superioară debitată în mod evident strâmb.

Coliţele Reforma agrară din 1946 din imaginile de mai sus au fost debitate strâmb de două ori: o dată prin debitarea la un anumit unghi (diferit de 0) faţă de marca fică, textul marginal şi perfor (sus: marca şi perforul înclinate spre dreapta, jos - înclinate în sens invers), şi o dată prin neasigurarea paralelismului laturilor opuse şi a unghiurilor drepte pentru laturile adiacente.

Coliţa 1 Mai din 1946 se întâlneşte şi ea debitată defectuos, în plus perforul este şi el înclinat faţă de marcă şi faţă de textul marginal.

Acest bloc (Tineretul progresist, 1946) face parte dintre cele prezentând o abatere majoră, datorită înclinării defectuoase sub care a fost făcută debitarea.

Blocul mărcii de poştă aeriană Congresul CGM din 1947 este descentrat (sunt vizibile spaţiile albe cu lăţime diferită pe laturile verticale), iar laturile adiacente nu fac unghi drept.

Coliţa 10 ani de comerţ filatelic din 1959 are un supratipar aplicat pe coliţa albastră din emisiunea Centenarul mărcii, 1958. Aceste coliţe au fost şi ele debitate defectuos, vizibile fiind înclinările perforului, dar şi debitarea defectuoasă a coliţei de sus.

Cu excepţia blocului Tineretul progresist, restul curiozităţilor prezentate de mine nu au o valoare filatelică deosebită, ele putând înfă fi interesante într-un exponat de filatelie tradiţională (studiu de emisiuni).