O soluţie de război: supratipărirea

Una dintre practicile administraţiei poştale austriece demarate pe timpul Primului Război Mondial  (şi care a continuat şi în perioada interbelică) a fost acoperirea necesarului de întreguri poştale prin repunerea în circulaţie a unor stocuri vechi rămase neconsumate prin supratipărirea cu o nouă marcă fixă, noua amprentă având ori rolul de a o anula pe cea veche, ori pe cel de a modifica valoarea nominală a întregului poştal în cauză.
Practica supratipăririi a fost permisă însă şi pentru firmele private care aveau un volum de corespondenţă care să merite operaţiunea (şi care probabil că plăteau în visteria poştei o anumită taxă).

Click pe imagine pentru mărire.

Aceasta este o carte poştală cu răspuns plătit care a purtat iniţial marca fixă a emisiunii uzuale din 1883 şi care a fost "readusă la viaţă" în timpul războiului prin imprimarea unei mărci poştale fixe noi, din modelul aflat curent în circulaţie.

Motivul pentru care am ţinut să semnalez întregul poştal austriac este că teoretic el a avut putere de circulaţie şi în Bucovina. Nu cunosc să se fi semnalat un astfel de întreg poştal şi circulat.