Tipurile de clişeu la uzualele Ferdinand încă dau multora bătăi de cap

Ceea ce lipseşte din cataloagele româneşti şi străine, lăsând mulţi colecţionari cu idei preconcepute sau greşite este noţiunea de planşă şi cum influenţează ea raritatea tipurilor de clişeu.
Faţă de cititorii constanţi ai blogului consider că mi-am făcut datoria din acest punct de vedere, deoarece am abordat pe larg, în repetate rânduri, cele două noţiuni. Nu aş fi revenit asupra subiectului dacă nu aş fi primit mai multe solicitări de clarificare a unei probleme cu care s-au confruntat câţiva colecţionari care şi-au ales ca subiect uzualele Ferdinand, deoarece sunt destul de comune şi permit studierea lor fără un efort financiar împovărător.

Pe eBay a fost oferit mai demult un lot de piese obliterate (click pe imagine pentru mărire) ale unor mărci de 3 lei "cap mic". Perechea din mijloc constituie obiectul nelămuririlor: pe bileţelul care o însoţeşte în partea stângă posesorul a scris "eroare", referindu-se la tipul II, denumit uzual "cu furcă" de către colecţionari. Întrebarea care mi-a fost pusă se referă la aceasta: este perechea o eroare, sau nu?

Din păcate pentru posesor, nu este eroare. De altfel, un tip de clişeu nu poate fi eroare, chiar dacă este mai rar decât restul tipurilor aceluiaşi clişeu. Prezenţa şi dispunerea în coală a unuia sau a mai multor tipuri reprezintă un atribut al planşei de tipar, apărând pe timpul construcţiei acesteia. Eroarea, de aceea, este cu totul altceva.

În cazul nostru concret, perechea de 3 lei tipul II "cu furcă" aparţine mărcii imprimate în culoarea brun (Michel nr. 276a). Spre deosebire de marca de 3 lei roz mat (unicatul din stânga) la care se întâlnesc în coală câteva clişee tipul II (restul mărcilor aparţinând tipului I "cu cioc"), la marca de 3 lei brun TOATE clişeele din coală sunt tipul II.
Marca de 3 lei brun a fost imprimată cu ajutorul a două planşe diferite:
- una care conţine numai clişee tipul II (este şi cea mai comună variantă);
- una care conţine clişee tipul I "cu cioc", cu excepţia unui rând din partea inferioară a colii, în care clişeele sunt tipul II "cu furcă".
Între cele două planşe există şi diferenţe de nuanţă, greu de identificat pentru nespecialişti. Ca piesă-martor se poate utiliza o pereche verticală cu tipuri mixte, I ("cu cioc") + II ("cu furcă"), care este însă o piesă rară (probabil este cea mai rară varietate de la uzualele Ferdinand).