O carte poştală care ridică întrebări

Pe eBay, un negustor dintr-o ţară a Europei Occidentale a desfăcut în cursul ultimelor două luni o colecţie destul de bogată de întreguri poştale din mai multe ţări, printre care şi un număr însemnat de întreguri poştale româneşti. Unul dintre loturile oferite a cuprins trei cărţi poştale militare din Primul Război Mondial împreună cu o a patra piesă care a generat discuţii în rândul amatorilor domeniului.

Este vorba despre un imprimat al unei cărţi poştale de campanie austro-ungare pe care s-a aplicat - atenţie - un supratipar tip CMT având şi o nouă valoare nominală, de 40 heller. Pentru colecţionarii care nu ştiu, supratipare CMT manuale având trei valori nominale diferite au fost aplicate la finele Primului Război Mondial pe mărci uzuale şi porto austriece de către Comandamentul Militar Teritorial român din Pocuţia (regiune aflată astăzi în componenţa Ucrainei).

Din câte îmi aduc aminte, nu am mai întâlnit o astfel de carte poştală, ci alta oarecum asemănătoare. Varianta cunoscută (şi catalogată de altfel în ultima lucrare publicată de ing. Emanoil Săvoiu) poartă supratiparul aplicat manual cu ajutorul unei ştampile, similar supratiparului aplicat pe mărcile uzuale şi porto austriece.

Această carte poştală poartă - după cum se poate observa - un supratipar în toată regula (imprimat cu ajutorul unui clişeu metalic). În plus faţă de varianta catalogată (care poate fi găsită în "Romanian Postal Stationery - Specialized Catalog 1870-1927" la pag. 230), această piesă mai prezintă şi o dublă acoperire a textului "K. u. K. Feldpostamt Nr." care lipseşte la versiunea catalogată.

Cel puţin două întrebări au fost puse de mai mulţi colecţionari, întrebări la care nu avem deocamdată un răspuns:

1. Există măcar o singură sursă care să ateste originalitatea acestei variante?
2. Dacă tot s-a pregătit un clişeu metalic cu care s-a supratipărit această carte poştală, de ce nu s-a utilizat acelaşi clişeu metalic şi la supratipărirea mărcilor?

Personal nu cunosc nicio sursă documentară a vremii care să menţioneze existenţa acestei cărţi poştale şi, până la proba contrarie, n-aş vrea să ne pomenim că este luată de bună doar pe baza unor legende, aşa cum am păţit deja cu mai multe aşa-zise emisiuni locale cu caracter dubios pe care tot încearcă să le valideze unele persoane interesate. De aceea, în opinia mea colecţionarii ar trebui să trateze această carte poştală cu circumspecţie.