Imprimatul destinat unei trimiteri simple de campanie a fost utilizat de o persoană civilă română, care a expediat-o în martie 1918 din comuna Pârscov (judeţul Buzău) la Bucureşti. La plecare, cartea poştală nu a primit nicio ştampilă sau altă adnotare poştală, dar la sosirea în Bucureşti ea a trecut prin cenzura germană (GEPRÜFT 24 MRZ 1918) şi a primit o marcă de 10 pf. supratipărită cu "Gültig/9. Armee". Marca a fost obliterată cu o ştampilă a ocupaţiei germane BUKAREST (ornamentul din partea inferioară nu este vizibil, dar pare a fi o acantă).
Nu îmi este clar în acest moment care a fost procedura aplicată de poşta de ocupaţie (ar trebui să parcurg din nou bibliografia germană referitoare la ocupaţia din România pentru a mă convinge de valabilitatea circulaţiei) şi trebuie să admit că ar fi abia a doua piesă de acest gen pe care am văzut-o vreodată. Cartea poştală se pare că a fost verificată de către expertul german Hochstädter (membru al asociaţiei experţilor din Germania), care şi-a aplicat poansonul pe verso, în colţul drept inferior.
Cartea poştală a fost oferită la un preţ de strigare de "numai" 100 de euro, ea fiind adjudecată cu preţul final de 1.600 euro (fără taxe!).
Recunosc că nu sunt un cercetător al perioadei ocupaţiei germane dar, pe baza experienţei obţinute din studiul altor perioade de circulaţie a întregurilor poştale, îndrăznesc să emit o ipoteză. Cred că această carte poştală nu a circulat poştal de la Pârşcov (Buzău) la Bucureşti ci numai „loco” în Bucureşti, fiind scrisă, însă, în Pârşcov. Ipoteza se bazează doar pe logică şi „cazuistică”. Îmi vine greu să cred că, în perioada de ocupaţie, poşta ar fi permis ca o CP să circule „clandestin” fără a fi, aşadar, înregistrată şi ştampilată la plecare. Chiar şi circulând clandestin, la sosirea în Bucureşti s-ar fi aplicat ştampila „T” şi destinatarul ar fi plătit (parcă) 20pf. Pare neverosimilă şi ipoteza Dumitale că „la sosirea în Bucureşti ea a trecut prin cenzura germană (GEPRÜFT 24 MRZ 1918) şi a primit o marcă de 10 pf. supratipărită cu "Gültig/9. Armee"”. Cine să fi plătit cei 10 pf.? Poştaşul? Pare mai probabil ca „un nene” venit de la Buzău să fi pus la cutie CP după ataşarea timbrului care a marcat trecerea cărţii poştale „militare” în regim „civil” şi după ştergerea cu creionul a cuvântului „Feld” din titlul cărţii poştale. Subliniez la final că este doar o ipoteză. Oricare ar fi fost realitatea, nici preţul de pornire nu este rezonabil ca să nu mai vorbesc de cel de adjudecare... Conţinutul mesajului transmis este banal, deci, nici istoric nu se justifică preţul. Poate doar adrenalina licitatorilor.
RăspundețiȘtergerePreţul ridicat cred că este o urmare a rarităţii mărcii pe corespondenţă (99,9% din mărcile ştampilate au obliterări de complezenţă). Aceasta este a doua piesă circulată pe care o văd vreodată.
RăspundețiȘtergereIpoteza dvs. poate fi validă. Există corespondenţe "luate îm buzunar" şi puse la poştă în cu totul altă localitate decât cea în care au fost concepute.