Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

duminică, 15 septembrie 2019

Se întâmplă şi la case mari (falsuri)

Aseară am continuat să răsfoiesc licitaţiile filatelice ale caselor filatelice mai importante anunţate pentru perioada imediat următoare. Cu puţine excepţii, piesele româneşti lipsesc, iar cele prezentate nu cred că prezintă un interes prea mare.

Am găsit însă un lot de clasice litografiate româneşti la renumita casă britanică Stanley Gibbons. Click pe imagine pentru mărire.


Mi-au "zgâriat" ochiul două mărci, pe care le-am încadrat în imagine cu câte un dreptunghi de culoare roşie.
Marca de 3 bani de pe rândul al doilea a fost aşezată exact lângă una similară, dar originală. Puteţi compara cele două desene ca să vedeţi care sunt diferenţele.
Pe cea de-a doua marcă de 50 bani de pe rândul al treilea am sesizat ceva mai târziu falsificarea, datorită ştampilei GALATZI MO(LDOVA), care nu are ce căuta aplicată pe o marcă aşa de târzie.

De ce am ţinut să prezint cele două falsuri? Mai mult ca să scot în evidenţă lucruri pe care nu prea vi le va spune nimeni, şi mai ales cei care se ocupă cu negustorala.

1. Nu vă încredeţi automat în renumele unui negustor, oricât de important ar fi el. De regulă, aceşti comercianţi sunt specializaţi pe mărcile şi piesele din ţările lor de origine şi mai puţin pe cele "străine", cărora de cele mai multe ori nu le acordă o importanţă deosebită, ori nu au personal specializat pentru piesele ţării respective. Perioada romantică din filatelie de acum câteva zeci de ani a apus demult, iar negustorii nu prea se mai luptă să îşi păstreze renumele, acceptând şi "marfă" de pe urma căreia să câştige nişte bani mai repede. Ideea este valabilă şi pentru negustorii neaoşi: persoane care pozează în cunoscători şi în posesori de piese deosebite nu ezită să pună în vânzare tot felul de porcării pe portalurile de licitaţii online (atunci când dau peste astfel de situaţii le mai semnalez membrilor grupului Federaţia colecţionarilor din România de pe Facebook; este un grup închis, cereţi să deveniţi membri dacă nu sunteţi încă).

2. Construiţi-vă singuri o mică bibliotecă cu imagini pentru mărcile/perioada care vă interesează, copiindu-vă pe propriul laptop sau calculator fotografiile găsite în licitaţii sau pe portalurile specializate şi comparaţi-le cu atenţie. După ceva timp veţi ajunge să sesizaţi diferenţe care altfel v-au rămas invizibile.

3. Căutaţi şi achiziţionaţi literatură filatelică. Pentru o îndrumare cât de cât viabilă, ea este esenţială şi vă poate deschide un drum pe care îl veţi aprecia mai târziu.

4. Păstraţi mereu o doză de scepticism şi de neîncredere atunci când vi se oferă "marfă". Mergeţi mereu pe regula potrivit căreia tot ce este prea frumos nu poate fi şi adevărat.

Dacă doreşte cineva să mă completeze o poate face "la liber".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu