Din obişnuinţă m-am uitat şi la textul de pe verso şi am remarcat repede cât de important este mesajul pentru istoria filateliei româneşti.
În mesaj, Szalay îi transmite corespondentului din Bulgaria taxele percepute de el pentru expertizarea supratiparelor "Regatul" (cum erau denumite în epocă mărcile emisiunilor Cluj şi Oradea). Textul este scris în limba germană, dar scrisul este destul de citeţ pentru a se înţelege.
Szalay îi mai transmite colecţionarului bulgar şi ce mărci supratipărite are disponibile pentru schimb: eroarea ANI în loc de BANI (la 100 de mărci), eroarea 1 LFU în loc de LEU (la 250 de mărci), Cluj 40 bani Zita cu BANI sus (la 60 mărci, menţionând că nu este eroare) ş.a.m.d. (Dacă preţurile vi se par mari, nu uitaţi că în 1923 inflaţia începuse să îşi facă de cap deja în Germania).
Mesajul se termină cu semnătura, "Dr. A. Szalay" şi cu un postscript: "Ich brauche im Tausche nur billigere Marken!"
Nu cred este indicat pretul in scrisoare. La vremea aceea 100 de marci nu mai insemnau bani... Conform wiki dar si altor surse, in decembrie 1922 cursul era 7400 marci la un dolar. La sfarsitul lui ianuarie 1923 pe la aproape 50.000 marci/1 usd. Cred ca erau niste "marci catalog" care se cotu cumva intr-o valuta mai stabile.
RăspundețiȘtergereNu erau bani, erau valorile pentru care dorea mărci la schimb. Citiţi ultima frază.
ȘtergereUitaţi-vă mai bine că am scris şi despre inflaţie.