Proiectul este disponibil pentru descărcare şi consultare pe pagina MCID.
Proiectul modifică Hotărârea iniţială a Guvernului prin care a fost înfiinţat institutul. Pentru cei mai curioşi, HG nr. 1069/2013 poate fi descărcată de aici, sub forma unui document PDF.
Nota de fundamentare şi proiectul Hotărârii de Guvern (în forma propusă de iniţiator) pot fi descărcate de la următoarele linkuri:
• Nota de fundamentare: de aici, sau de aici;
• Proiectul HG: de aici, sau de aici.
În ciuda faptului că am câteva observaţii personale referitoare la filatelie, m-am decis să nu le mai înaintez către MCID pentru că am senzaţia că orice astfel de iniţiativă nu are şanse să fie luată în considerare, în opinia mea, din câteva cauze care sunt legate de câteva paradigme de care se ţine cu dinţii şi pe care nu le dezvolt aici şi acum. Totuşi le voi enumera mai jos exclusiv pentru cititori.
1. În nota de fundamentare se face referire la HG nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - ISCO 08. Pentru cei curioşi şi neastâmpăraţi, o pot descărca de aici. În mod logic, clasificarea ocupaţiilor ar trebui realizată în concordanţă cu Codurile CAEN, care se referă (pentru cei care nu ştiu) la clasificarea domeniilor de activitate. În România, codurile CAEN au fost stabilite prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007. Tot pentru cei curioşi şi neastâmpăraţi, Monitorul Oficial cuprinzând acest ordin poate fi descărcat de aici.
Ulterior adoptării acestor coduri, la nivelul UE a fost adoptat Regulamentul (UE) NR. 1209/2014 al Comisiei din 29 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 451/2008 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3696/93 al Consiliului (ştiu, are o denumire anapoda la prima vedere, dar acest regulament conţine corespondentul european al codurilor activităţilor în raport de categoriile şi tipurile de produse şi servicii puse pe piaţă. Despre acest regulament (pe care îl puteţi găsi aici) am scris în urmă cu mai bine de trei ani (vezi aici), exemplificând servicii/produse care apar în el şi nu apar în codurile CAEN din România.
Regulamentul european a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, iar el ar fi trebuit să fie aplicat în mod automat în România, potrivit Aquis-ului comunitar semnat de ţara noastră în 2007. Numai că pe-ai noştri bravi responsabili i-a durut undeva pe la cinci metri în faţă de regulamentul european (nu că n-ar putea exista responsabili pentru aceasta; şi mai există regulamente europene care au fost ignorate de ai noştri ca brazii funcţionari şi birocraţi de la Cultură, nu este acesta singurul). Consecinţa este că unele domenii de activitate (şi implicit meserii) ori nu sunt recunoscute în legislaţia românească, ori sunt ataşate pe lângă "altele".Aici ar intra şi cei care doresc să desfăşoare activitatea de filatelist la nivel profesional (ca negustor ori ca expert).
2. Proiectul Hotărârii de Guvern atinge două componente (mai importante, în opinia mea): pregătirea profesională, respectiv efectuarea studiilor de specialitate.
Problema este cât se poate de albastră pentru filatelie, deoarece:
• nu există nicio formă oficial recunoscută de şcolarizare pentru acest domeniu;
• nu a realizat nimeni niciodată o curriculă pentru aşa ceva;
• în sistemul bugetar nu există niciun specialist în acest domeniu (şi nici măcar vreo persoană care să dispună de cunoştinţe aproximative de filatelie); am mai scris despre aceasta de multe ori în articolele mai vechi de pe blog.
Aşadar partea cu colaborările externe poate fi interesant de văzut cum se va putea face (pentru că - vezi punctul 1 de mai sus - meseria de filatelist este una nerecunoscută şi nu există niciun specialist atestat potrivit cerinţelor rigide impuse în sistemul bugetar de legislaţia în domeniul formării profesionale).
Asta nu înseamnă că unii responsabili nu vor putea fi întrebaţi la anul de sănătate, cerându-li-se concret să arate ce anume au făcut pentru acest domeniu (aşa-zis "ilegal" dacă tot nu e recunoscut; aceasta nu va putea fi însă o scuză, atâta timp cât timbrele sunt nominalizate ca obiecte care fac parte din patrimoniul cultural mobil).
3. Pe partea de studii, abia aştept să aud argumentele din cauza cărora România are în prezent o legislaţie total diferită de cea existentă în toate celelalte ţări din lume în domeniul protecţiei timbrelor pe partea de patrimoniu cultural mobil (s-ar putea să fim aliniaţi doar Coreii de Nord comuniste, nu am infomaţii sigure despre această ţară).
4. Referitor la articolul 3 modificat, tot pe partea de studii şi cercetare, n-aş dori ca noile prevederi să îi facă pe deţinătorii de bunuri culturale mobile din instituţiile de stat să creadă că ei nu mai au din acest moment niciun fel de atribuţiune referitoare la valorizarea patrimoniului cultural deţinut. Este anormal că au trecut mai bine de 16 ani de la adoptarea Legii nr. 182 şi aproape toţi aceşti angajaţi ai statului dorm pe bani publici şi nu se conformează legii.
5. Referitor la articolul 3, pct. 5, litera d), există o problemă cu atestarea experţilor, sistemul de atestare şi de desfăşurare a activităţii acestora trebuind (în opinia specialiştilor din mai multe domenii) reformat total. Despre experţi, expertize şi certificate am scris pe blog în urmă cu vreo cinci ani şi jumătate, aici.
Îmi menţin poziţia exprimată public în urmă cu cinci ani: nu sunt interesat de titlul de expert!.
Dacă aveţi şi voi observaţii la proiectul de hotărâre supus dezbaterii publice şi doriţi să le înaintaţi iniţiatorului, o puteţi face până pe data de 13 august a.c. pe adresa Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro.
Aveţi grijă că ziua de 13 pică într-o duminică, luaţi mai bine termenul de 11 august (vineri).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu