Trei tipuri de ştampilă utilizate concomitent

Ieri, când eram încă buimac după noaptea dintre ani, mă sună o cunoştinţă să îmi spună că pe eBay se vinde un mandat poştal francat cu două mărci de 1 leu Spic de grâu şi că el nu a văzut multe asemenea piese. Văzusem mandatul de când fusese oferit la vânzare, nu era o noutate aşadar, dar l-am chestionat pe amic să-mi spună ce a mai remarcat la el în afara francaturii. Tăcere. Hai măi, spune-mi ceva! Păi are un pliu şi este pătat pe faţă. OK, am văzut şi eu, altceva? Are două mărci taca de plată pe verso. E normal să aibă, altceva n-ai mai văzut? Nu!

Asta este hiba noastră, a multora: nu ştim să ne uităm la o piesă.

Mandatul a rămas nevândut, pentru că posesorul s-a aruncat la un preţ nejustificat de mare raportat la calitatea piesei, în opinia mea. Dar nu despre preţ aveam de gând să scriu, ci despre cum ar trebui să ne uităm la o piesă atunci când o vedem.
Caracteristica mai importantă (din punctul meu de vedere) decât francatura de pe faţa mandatului o reprezintă utilizarea (pe verso) a trei tipuri diferite de ştampilă la oficiul de destinaţie.
Mandatul a fost expediat în mai 1909 de la Galaţi la Nicoreşti, localitate situată la acea dată în judeţul Tecuci. Oficiul de aici a fost deschis încă din 1892, funcţionând neîntrerupt până la declanşarea Primului Război Mondial.
Caracteristica este interesantă din punctul de vedere al istoriei poştale (este vorba despre modul în care se urma de către oficianţi procedura privind manipularea mandatelor primite), precum şi din cel al ştampilografiei (piesa demonstrează că cele trei tipuri de ştampilă au fost concomitent în uz).
E bine ca vânzătorul (ori potenţialii clienţi) să nu aibă impresia că piesa constituie cine ştie ce raritate datorită faptului că am descris-o pe blog (ea ar putea fi repostată la vânzare pe eBay), prezentul articol folosindu-se de ea doar în scop educativ.

Două dintre ştampilele oficiului de destinaţie au aceeaşi dată, 31 mai 1909.

Ştampila care anulează mărcile taxa de plată este tip dublu-cerc cu ornament goarnă poştală jos.

A doua ştampilă cu dată similară este tot dublu-cerc, având însă ca ornament jos o acantă mică.

A treia ştampilă este de asemenea de tip dublu-cerc cu ornament acantă, dar mai mare. Ştampila diferă clar de cea precedentă nu numai prin ornament, ci şi prin forma literelor legendei.

Este un lucru pe care îl regret (uitându-mă la mandatul descris): acela că nu m-am apucat mai din tinereţe să fac o catalogare a ştampilelor întâlnite. Aşteptăm provincia.