Episoade anterioare: (1), (2), (3).
Zilele trecute am dat pe un portal online de o pereche tête-bêche a mărcii de 6 parale din tiarul 1864 al emisiunii Principatele Unite. Scanarea puţin defectuoasă (fără o calibrare cât de cât acceptabilă a culorilor) şi un tipar uşor ancrasat mi-au trezit beculeţul (ăla de siguranţă), crezând (la prima vedere desigur) că am în faţă o contrafacere. Să nu vi se pară un lucru curios, din cauza aranjamentului ceva mai neobişnuit al clişeelor în coală, chiar şi această marcă (relativ comună) a fost falsificată. Imaginea perechii în cauză (aranjată puţin de mine) o puteţi urmări mai jos (click pentru mărire).
Ulterior, aducându-mi aminte că în cadrul prezentului serial la rând urma exact episodul rezervat tirajului din 1864 al Principatelor, am făcut o sumară comparaţie a caracteristicilor celor două mărci din pereche cu mărcile corespondente dintr-o coală completă (fiind singura pereche tête-bêche din coală nu poziţia acestora constituia problema) am realizat că este o pereche opriginală, deoarece prezenta atât caracteristicile de bază, cât şi microsemnele mărcilor din poziţiile respective în coală.
Să revenim însă la elementele care pot constitui obiect de studiu la aceste mărci. Ca observaţie, cred că cei care au citit episoadele anterioare au priceput "principiul" serialului: nu am de gând să îl transform într-un fel de catalog specializat (îmi pare rău, aşa ceva nu poate fi făcut cadou, pus la dispoziţie în mod gratuit pe internet), ci constituie doar o colecţie de idei (principii, explicaţii şi îndrumări) pentru cei care au de gând să se apuce de studii la un nivel mai aprofundat. Ştiinţa şi experienţa nu se câştigă/învaţă după cataloage, ci în urma sortării, aranjării şi studierii mărcilor şi celorlalte piese.
Chiar şi aşa, un astfel de serial constituie o premieră în internetul românesc.
1. Construcţia şi caracteristicile planşei de tipar. Tirajul din 1864 se cunoaşte că s-a executat cu planşe de tipar realizate prin copiere galvanoplastică a vechilor clişee din 1862. În urma procesului de copiere au rezultat trei planşe de tipar (câte una din fiecare valoare nominală) confecţionate prin fixarea unui număr de câte 40 clişee metalice pe un suport din lemn de esenţă tare, cu ajutorul unor cuie metalice. Odată fixate, clişeele nu au mai fost îndepărtate de pe suport, planşele fiind astfel utilizate pentru imprimarea tirajelor celor trei valori.
Pentru cei curioşi, cele trei planşe se pot vedea pe pagina obiectelor înregistrate la categoria "tezaur", aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Filatelic, aici. O copie a tabelului în cauză o puteţi vedea şi în imaginea de mai jos (am făcut captura deoarece schimbările multe şi dese din structurile responsabililor de acese obiecte de tezaur parcă sunt făcute pentru a li se pierde urma unor persoane potenţial responsabile de porcăriile inserate în legislaţia în materie - este o opinie personală pe care o pot argumenta; nu m-ar mira ca într-o zi să nu mai fie posibil accesul la baza de date; click pe imagine pentru mărire).
Planşele mărcilor Principate din tirajul 1864 figurează la numerele curente 3, 4 şi 5 în tabel.
Imaginea unei coli nu mai constituie, cred, o necunoscută pentru nimeni, asemenea piese fiind oferite în mod repetat în ultimii ani atât în licitaţiile mari, cât şi în licitaţiile online. Redau totuşi mai jos facsimilul colii de 6 parale (click pe imagine pentru mărire).
După cum se poate vedea, clişeele de formă (aproximativ) pătrată sunt aşezate în poziţii specifice. Cele de pe rândurile exterioare sunt aşezate cu baza spre marginea lată a colii, iar cele de pe rândul central sunt aşezate jumătate spre marginea stângă şi jumătate spre marginea dreaptă a colii, perechea centrală formând o (unică) pereche tête-bêche (cu clişeele aşezate "cap la cap").
Din examinarea mai multor astfel de coli de la toate cele trei valori, cercetătorul poate identifica clişee caracteristice, care prezintă ceea ce în limbajul filatelic este denumit "eroare de tipar": defecte repetabile în mod constant în aceeaşi poziţie a colii. Practic, tirajul din 1864 al emisiunii Principatele Unite ar fi o premieră în filatelia românească: sunt primele mărci la care se pot identifica erori de tipar.
Au existat încercări de catalogare a acestor clişee prezentând diferite defecte, dar nimeni nu s-a gândit la două lucruri esenţiale, în opinia mea:
1. Aranjamentul clişeelor în coală asigură o simetrie a acesteia faţă de mediana lungă a planşei, iar din această cauză numerotarea clişeelor sau identificarea acestora după metoda rând/coloană nu se poate face. Care este marca nr. 1? Cea din stânga sus, sau cea din dreapta jos? Din această cauză, partea "de sus" şi "de jos" a colii trebuie stabilită în raport de poziţia unui anumit clişeu, cu un defect caracteristic bine vizibil.
2. Nu s-a gândit nimeni să verifice la toate colile întâlnite dacă, în mod constant, clişeele cu anumite defecte apar în coală în poziţie constantă. Deşi nu se cunosc până la această dată (problema fiind urmărită totuşi de către un număr limitat de experţi), nu ar fi exclus ca într-o bună zi să se descopere existenţa unui alt aranjament al clişeelor decât cel cunoscut astăzi pentru fiecare valoare în parte.
Ca un exemplu, am luat pereche tête-bêche prezentată la începutul articolului şi am făcut o succintă identificare a defectelor vizibile ale celor două clişee în parte, indicate cu săgeţi în imaginea de mai jos.
Aceleaşi caracteristici se pot observa şi la cele două mărci din "miezul" colii ilustrate mai sus.
Mai există o caracteristică a fiecărei planşe: aranjarea specifică a anumitor clişee în raport de clişeele alăturate. Dacă examinaţi din nou coala de mai sus, veţi observa că spaţiile dintre clişee nu sunt constante ca mărime, aşa încât spaţiile dintre anumite clişee pot deveni caracteristice şi ajută la localizarea în coală a mărcilor în cauză.
2. Studiul hârtiilor utilizate. Prin cataloagele româneşti nu se menţionează (de fapt şi cele străine sunt tot pe-acolo) că la acest tiraj există cel puţin două tipuri distincte de hârtie:
- hârtia simplă, subţire, transparentă, caracteristică cvasimajorităţii tirajului imprimat al celor trei valori;
- o hârtie vărgată orizontal (considerând "orizontal" axa lungă a colii), albă, subţire, cu vărgătura ceva mai deasă în comparaţie cu hârtia vărgată întâlnită la tirajele din 1862-1863 ale Principatelor.
Unicat al mărcii de 30 parale 1864 (uşor de recunoscut după defectele caracteristice ale clişeului) la care se distinge bine vărgătura orizontală a hârtiei, mult mai deasă decât cea de la tirajul 1962.
Vărgătura poate fi orizontală (la 32 de mărci din coală), sau verticală (la restul de 8 mărci din coală - cele situate pe rândul central al colii). Există aşadar un raport de 3/1 între ele.
La valoarea de 30 parale sunt semnalări privind existenţa unei hârtii puţin mai groase, simple, de culoare albă (la 6 parale), alb-cenuşie sau slab albăstruie (la 30 parale). Din păcate, astfel de piese nu au fost expertizate şi semnalările nu prezintă credibilitate.
3. Utilizare poştală, circulaţii şi francaturi. Acesta este un capitol sensibil pentru tirajul din 1864, din următoarele motive:
- marca de 3 parale a circulat numai accidental; numărul pieselor expertizate este mai mic decât cinci;
- marca de 6 parale nu a circulat deloc, nefiind pusă în vânzare la birourile telegrafo-poştale; din această cauză, orice exemplar ştampilat nu poate avea decât ştampilă falsificată;
- marca de 30 parale a avut o circulaţie mult mai redusă în comparaţie cu cea din tirajul 1862.
Pentru toate valorile, cercetările de arhivă au conturat în cel mai exact mod utilizarea acestor mărci. Numărul exemplarelor utilizate din valoarea de 30 parale, pentru fiecare birou în parte, este prezentat în CMPR 1974, pag. 57.
Specialiştii români au ajuns la un acord de principiu, conform căruia exemplarele izolate obliterate de 3 şi de 30 parale din tirajul 1864 necesită certificat de expertiză pentru a fi considerate originale.
Din valorile de 6 şi de 30 parale se întâlnesc pe piaţa filatelică în mod frecvent exemplare originale, purtând ştampile falsificate. Sunt notorii exemplarele purtând ştampile tip "grătar simplu" ori ştampile cu cerc dublu şi agrafă bogată, ambele falsificate. Aceste tipuri de ştampile au fost introduse în serviciu după ce mărcile Principatele Unite şi-au încetat puterea de francare, fiind imposibilă utilizarea lor la obliterarea acestor mărci.
Ar mai fi câte ceva de spus despre aceste mărci, dar mă opresc aici, articolul de faţă neconstituind o catalogare în sine.
Dacă aveţi întrebări sau sugestii, nu ezitaţi să le aşterneţi în comentarii.
(Va urma)
©Max Peter, 2014. Preluarea prezentului articol nu se poate face decât pe baza unui acord prealabil.
Așteptam să le vină rândul . "Principatele" sunt favoritele mele + "Vulturi" la care o să mai aștept, o fișă .
RăspundețiȘtergereMulțumesc Max !