Piesa a fost oferită de curând pe eBay de către un vânzător asiatic. Ea mi-a atras atenţia atât prin francatura pe care o poartă, cât şi prin modelul formularului, pe care nici nu l-am întâlnit până în prezent şi nici nu l-am remarcat în vreo intrucţiune poştală din epocă.
Din ce deduc din textul formularului, ar fi vorba de un aviz pentru emiterea unei copii a unui mandat telegrafic, copie datată 14 octombrie 1909, la oficiul din Chilia Veche.
Formularul avizului poartă în colţul stâng ingerior numărul 126 (1908).
Avizul poartă o frumoasă francatură tricoloră în valoare de 3,50 lei (o sumă destul de mare pentru acea perioadă), formată dintr-o marcă Spic de grâu de 2 lei brun şi portocaliu fără filigran (se recunoaşte după culoare) şi două mărci Carol I "gravate", una de 1 leu şi una de 50 bani.
Avizul a fost vândut cu 228 dolari (după 8 biduri).
Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă.
luni, 5 ianuarie 2015
sâmbătă, 3 ianuarie 2015
Făcând "săpături" prin legislaţia europeană (2)
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L336 din 22 noiembrie 2014 a fost publicat Regulamentul (UE) NR. 1209/2014 al Comisiei din 29 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 451/2008 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3696/93 al Consiliului.
Ca o paralelă, pentru cititorii care s-au lovit de reglementările statistice româneşti, acest regulament face o clasificare din punct de vedere statistic a activităţilor economice desfăşurate pe teritoriul Uniunii Europene într-un mod oarecum similar Codului CAEN cu care lucrează la noi Ministerul Finanţelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi alte entităţi.
Am căutat mai la obiect care sunt clasificările corespunzătoare domeniului care ne interesează. Acestea sunt sintetizate mai jos (sub forma Clasificaţie - Activitate).
18 - Servicii de tipărire și de înregistrare
18.1 - Servicii de tipărire și servicii conexe tipăririi
18.12 - Alte servicii de tipărire
18.12.11 - Servicii de tipărire a timbrelor poștale, a timbrelor fiscale, a documentelor sau a titlurilor, a «cartelelor inteligente» - (smart-cards), a altor hârtii cu elemente de siguranță și a altor articole similare.
46 - Servicii de comerț cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
46.49 - Servicii de comerț cu ridicata cu alte articole de uz casnic
46.49.35 - Servicii de comerț cu ridicata cu timbre și monede
47 - Servicii de comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
47.00 - Servicii de comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
47.00.68 - Servicii de comerț cu amănuntul cu timbre și monede
58 - Servicii de editare
58.19 - Alte servicii editoriale
58.19.1 - Alte servicii de editare conexe producerii materialelor tipărite
58.19.14 - Timbre poștale, fiscale sau alte efecte similare neobliterate; hârtie cu timbru sec; cecuri; bancnote, acțiuni sau obligațiuni și titluri de valoare similare.
Făcând o paralelă cu Codul CAEN românesc (adoptat conform Ordinului 337 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008), rezultă o serie de diferenţe care demonstrează faptul că unele activităţi (sau meserii, dacă vreţi) nu prea există la noi. Pe scurt, codurile CAEN de la noi ar fi următoarele:
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor
181 - Tipărire şi activităţi conexe tipăririi
1812 - Alte activităţi de tipărire n.c.a (sau "necatalogate anterior")
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; aici intrăm în ceaţă, deoarece subgrupele corespondente lipsesc cu desăvârşire în codul nostru CAEN.
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
476 - Comerţ cu amănuntul de bunuri culturale şi recreative, în magazine specializate (iar mai departe nu mai există niciu subclasificaţie)
477 - Comerţ cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate (fără nicio subclasificaţie relevantă pentru domeniu)
478 - Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe (fără nicio subclasificaţie relevantă pentru domeniu)
479 - Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri sau pieţe
4791 - Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet
4792 - Comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor
58 - Activităţi de editare
581 - Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare
5819 - Alte activităţi de editare (fără a se face vreo precizare suplimentară).
Cu alte cuvinte, în România, dacă vrei să te faci negustor de timbre, vei afla că această meserie nu există, intră la "altele", spre deosebire de clasificarea europeană, unde activităţile sunt foarte precis nominalizate.
Această situaţie are anumite implicaţii (chiar juridice) asupra cărora mă voi opri într-unul dintre articolele viitoare.
Ca o paralelă, pentru cititorii care s-au lovit de reglementările statistice româneşti, acest regulament face o clasificare din punct de vedere statistic a activităţilor economice desfăşurate pe teritoriul Uniunii Europene într-un mod oarecum similar Codului CAEN cu care lucrează la noi Ministerul Finanţelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi alte entităţi.
Am căutat mai la obiect care sunt clasificările corespunzătoare domeniului care ne interesează. Acestea sunt sintetizate mai jos (sub forma Clasificaţie - Activitate).
18 - Servicii de tipărire și de înregistrare
18.1 - Servicii de tipărire și servicii conexe tipăririi
18.12 - Alte servicii de tipărire
18.12.11 - Servicii de tipărire a timbrelor poștale, a timbrelor fiscale, a documentelor sau a titlurilor, a «cartelelor inteligente» - (smart-cards), a altor hârtii cu elemente de siguranță și a altor articole similare.
46 - Servicii de comerț cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
46.49 - Servicii de comerț cu ridicata cu alte articole de uz casnic
46.49.35 - Servicii de comerț cu ridicata cu timbre și monede
47 - Servicii de comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
47.00 - Servicii de comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor
47.00.68 - Servicii de comerț cu amănuntul cu timbre și monede
58 - Servicii de editare
58.19 - Alte servicii editoriale
58.19.1 - Alte servicii de editare conexe producerii materialelor tipărite
58.19.14 - Timbre poștale, fiscale sau alte efecte similare neobliterate; hârtie cu timbru sec; cecuri; bancnote, acțiuni sau obligațiuni și titluri de valoare similare.
Făcând o paralelă cu Codul CAEN românesc (adoptat conform Ordinului 337 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008), rezultă o serie de diferenţe care demonstrează faptul că unele activităţi (sau meserii, dacă vreţi) nu prea există la noi. Pe scurt, codurile CAEN de la noi ar fi următoarele:
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor
181 - Tipărire şi activităţi conexe tipăririi
1812 - Alte activităţi de tipărire n.c.a (sau "necatalogate anterior")
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; aici intrăm în ceaţă, deoarece subgrupele corespondente lipsesc cu desăvârşire în codul nostru CAEN.
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
476 - Comerţ cu amănuntul de bunuri culturale şi recreative, în magazine specializate (iar mai departe nu mai există niciu subclasificaţie)
477 - Comerţ cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate (fără nicio subclasificaţie relevantă pentru domeniu)
478 - Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe (fără nicio subclasificaţie relevantă pentru domeniu)
479 - Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri sau pieţe
4791 - Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet
4792 - Comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor
58 - Activităţi de editare
581 - Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare
5819 - Alte activităţi de editare (fără a se face vreo precizare suplimentară).
Cu alte cuvinte, în România, dacă vrei să te faci negustor de timbre, vei afla că această meserie nu există, intră la "altele", spre deosebire de clasificarea europeană, unde activităţile sunt foarte precis nominalizate.
Această situaţie are anumite implicaţii (chiar juridice) asupra cărora mă voi opri într-unul dintre articolele viitoare.
Făcând "săpături" prin legislaţia europeană
Căutând nişte reglementări referitoare la atribuţiile emitenţilor de mărci poştale, am dat peste interpelarea pe care o redau mai jos integral.
WRITTEN QUESTION E-0266/00
by Reino Paasilinna (PSE) to the Commission
(7 February 2000)
Subject: Future of European stamps of philatelic value
The production and ownership of postage stamps has in the past generally been the monopoly of state postal services. However, as a result of wider social trends, state postal services too are being privatised.
Philatelists own large collections of stamps, the value of which rests upon the rarity, condition and inherent interest of the stamps. The most valuable stamps constitute a significant investment. With the privatisation of the postal services, the stocks of old stamps held by state postal services are being transferred to private ownership. Stamps owned by state postal services have hitherto been reckoned as perpetually out of circulation on the market. That being so, these stocks of stamps will constitute a threat to philately, if as a result of privatisation new collections of old stamps the value of which is in principle the same as the stamps in national collections and on the market appear on the market in addition to known stamps. Indeed, there are no longer any known limits to the quantity of these rare stamps, and even large collections could be ruined in a moment by a collapse in their value.
What measures has the Commission taken, or can it take, to ensure that the conditions for the pursuit of philately, stamp collection and related investments are preserved and strengthened in the EU?
Answer given by Mr Bolkestein on behalf of the Commission
(20 March 2000)
The collections of postage stamps that post offices may currently have in stock form part of their assets. Should a Member State decide to privatise its public postal service, it must also determine, as for its other assets, what happens to these collections, taking into account the market for them.
As the Commission is responsible neither for determining ownership arrangements in Member States nor for organising how stamps are issued, it cannot intervene regarding what is done with these stamp collections when such a change of status occurs.
Aşadar, preocupări privind piaţa filatelică există şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Întrebarea finlandezului Reino Paasilinna a fost cât se poate de "ţintită", deoarece politica unui emitent de mărci poştale îi poate aduce uşor la sapă de lemn pe colecţionari.
Răspunsul dat la acea dată de dl. Bolkenstein din partea Comisiei arată însă că reglementatorii europeni nu sunt interesaţi de domeniu (ori nu erau, la acea dată - nu sunt indicii care ar fi poziţia actuală dacă o întrebare similară ar fi reformulată).
Aşadar, la nivel naţional singura speranţă a colecţionarilor pentru o rezolvare cât de cât de natură să îi apere ar putea fi seriozitatea organismului de reglementare. În România, pentru domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a mărcilor poştale, rolul de reglementator îi revine ANCOM (Autorităţii Naţionale pentru Management şi Reglementare în Comunicaţii).
Această autoritate a emis prin 2011 nişte Norme, care au făcut valuri la momentul respectiv (vezi aici). Adoptarea normelor a fost precedată de un adevărat scandal, cu "pâre" făcute de societatea Romfilatelia la Parlament şi la Guvern. Căutaţi mai pe la începutul blogului, veţi da de toată tărăşenia.
Din păcate, mare lucru nu au reuşit să rezolve normele. Conducerea Romfilatelia aproape că s-a dat peste cap pentru a găsi o soluţie de ocolire a lor, ajungându-se până la urmă la soluţia "propusă" de Ministerul Comunicaţiilor în 2013: modifică prin OUG Legea serviciilor poştale din 2002, desfiinţând atribuţiile organismului de reglementare. Am scris despre asta aici.
Practic, se produce o preluare de atribuţii pentru care România a mai intrat odată în infringement (pentru cine nu ştie sau a uitat, găsiţi detalii aici). La acea dată, problema era legată de subordonarea organismului de reglementare.
Acum însă, în opinia mea are loc un lucru care nu îmi miroase bine, deoarece totul se transformă într-un amalgam. O bună parte a atribuţiilor care îi reveneau organismului de reglementare în domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale au fost preluate direct de Ministerul Comunicaţiilor, care este în prezent şi reglementator, şi executant!!! Oare cum vine asta?
WRITTEN QUESTION E-0266/00
by Reino Paasilinna (PSE) to the Commission
(7 February 2000)
Subject: Future of European stamps of philatelic value
The production and ownership of postage stamps has in the past generally been the monopoly of state postal services. However, as a result of wider social trends, state postal services too are being privatised.
Philatelists own large collections of stamps, the value of which rests upon the rarity, condition and inherent interest of the stamps. The most valuable stamps constitute a significant investment. With the privatisation of the postal services, the stocks of old stamps held by state postal services are being transferred to private ownership. Stamps owned by state postal services have hitherto been reckoned as perpetually out of circulation on the market. That being so, these stocks of stamps will constitute a threat to philately, if as a result of privatisation new collections of old stamps the value of which is in principle the same as the stamps in national collections and on the market appear on the market in addition to known stamps. Indeed, there are no longer any known limits to the quantity of these rare stamps, and even large collections could be ruined in a moment by a collapse in their value.
What measures has the Commission taken, or can it take, to ensure that the conditions for the pursuit of philately, stamp collection and related investments are preserved and strengthened in the EU?
Answer given by Mr Bolkestein on behalf of the Commission
(20 March 2000)
The collections of postage stamps that post offices may currently have in stock form part of their assets. Should a Member State decide to privatise its public postal service, it must also determine, as for its other assets, what happens to these collections, taking into account the market for them.
As the Commission is responsible neither for determining ownership arrangements in Member States nor for organising how stamps are issued, it cannot intervene regarding what is done with these stamp collections when such a change of status occurs.
Aşadar, preocupări privind piaţa filatelică există şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Întrebarea finlandezului Reino Paasilinna a fost cât se poate de "ţintită", deoarece politica unui emitent de mărci poştale îi poate aduce uşor la sapă de lemn pe colecţionari.
Răspunsul dat la acea dată de dl. Bolkenstein din partea Comisiei arată însă că reglementatorii europeni nu sunt interesaţi de domeniu (ori nu erau, la acea dată - nu sunt indicii care ar fi poziţia actuală dacă o întrebare similară ar fi reformulată).
Aşadar, la nivel naţional singura speranţă a colecţionarilor pentru o rezolvare cât de cât de natură să îi apere ar putea fi seriozitatea organismului de reglementare. În România, pentru domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a mărcilor poştale, rolul de reglementator îi revine ANCOM (Autorităţii Naţionale pentru Management şi Reglementare în Comunicaţii).
Această autoritate a emis prin 2011 nişte Norme, care au făcut valuri la momentul respectiv (vezi aici). Adoptarea normelor a fost precedată de un adevărat scandal, cu "pâre" făcute de societatea Romfilatelia la Parlament şi la Guvern. Căutaţi mai pe la începutul blogului, veţi da de toată tărăşenia.
Din păcate, mare lucru nu au reuşit să rezolve normele. Conducerea Romfilatelia aproape că s-a dat peste cap pentru a găsi o soluţie de ocolire a lor, ajungându-se până la urmă la soluţia "propusă" de Ministerul Comunicaţiilor în 2013: modifică prin OUG Legea serviciilor poştale din 2002, desfiinţând atribuţiile organismului de reglementare. Am scris despre asta aici.
Practic, se produce o preluare de atribuţii pentru care România a mai intrat odată în infringement (pentru cine nu ştie sau a uitat, găsiţi detalii aici). La acea dată, problema era legată de subordonarea organismului de reglementare.
Acum însă, în opinia mea are loc un lucru care nu îmi miroase bine, deoarece totul se transformă într-un amalgam. O bună parte a atribuţiilor care îi reveneau organismului de reglementare în domeniul punerii şi retragerii în/din circulaţie a timbrelor şi efectelor poştale au fost preluate direct de Ministerul Comunicaţiilor, care este în prezent şi reglementator, şi executant!!! Oare cum vine asta?
Etichete:
Legislaţie,
Opinii,
Romfilatelia,
Servicii poştale
Colecţionar de viniete
Pasiunea a creat întotdeauna diversitate şi piese interesante, mai ales în domeniul nostru. Rădăcinile parafilateliei nu îmi sunt cunoscute pentru că nu m-a prea pasionat acest domeniu. Am însă un prieten care contribuie în prezent la dezvoltarea diversităţii de care am amintit, abordând în mod creator domenii noi, nebătute înainte de niciun colecţionar român.
De aceea apreciez şi am apreciat întotdeauna oamenii pasionaţi, care au încercat mereu să lase posterităţii piese frumoase, în fapt nişte martori tăcuţi ai istoricul dezvoltării unei pasiuni.
Rândurile de sus mi-au fost inspirate de o carte poştală - imprimat particulară, realizată de un colecţionar maghiar în anii '20 ai secolului al XX-lea (click pe imagine pentru mărire).
Colecţionarul maghiar (?) nu a ezitat să îşi caute un partener de schimb nici măcar în îndepărtatul Haiti, după cum se poate vedea de pe imprimatul expediat în mai 1926.
De aceea apreciez şi am apreciat întotdeauna oamenii pasionaţi, care au încercat mereu să lase posterităţii piese frumoase, în fapt nişte martori tăcuţi ai istoricul dezvoltării unei pasiuni.
Rândurile de sus mi-au fost inspirate de o carte poştală - imprimat particulară, realizată de un colecţionar maghiar în anii '20 ai secolului al XX-lea (click pe imagine pentru mărire).
Colecţionarul maghiar (?) nu a ezitat să îşi caute un partener de schimb nici măcar în îndepărtatul Haiti, după cum se poate vedea de pe imprimatul expediat în mai 1926.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)