Cititorii constanţi ai blogului au avut deja prilejul să-mi afle opinia referitoare la falsuri şi la comercializarea acestora.
În mod constant se vehiculează de către negustori ideea valorii de studiu a falsurilor, care chipurile n-ar trebui să lipsească din colecţiile specializate. Concomitent, tot felul de bişniţ-meni care se dau colecţionari încearcă să facă o legătură între preţ şi aşa-ziseele falsuri de epocă. În opinia mea ambele încercări au rolul de a păcăli colecţionarii neavizaţi pentru a-i face să plătească nişte gunoaie cât nu face.
Prin vară, un negustor de prin State (mă rog, acolo era înregistrat ID-ul) a oferit pe eBay câteva pagini de mizerii la nu mai puţin decât 2.000 de dolari. Desigur că pe-un negustor îl apasă mai mult dorinţa de a realiza profit şi mai puţin cea de etică faţă de colecţionari.
Nu aş fi prezentat oferta negustorului dacă preţul ar fi fost unul realist (mă rog, fiecare poate cere cât doreşte pentru propria-i marfă). Drept comparaţie, exemplare numerotate realizate de Usocaţia filateliştilor elveţieni sunt oferite la preţuri de strigare de aproximativ 1.500-2.500 dolari. Şi dacă doriţi să vedeţi ce conţin aceste albume, puteţi să aflaţi citind un articol mai vechi de pe blog, aici.
Acum puteţi face comparaţie cu oferta americanului (click pe imagini pentru mărire). Sunt şi câteva exemplare originale printre gunoaiele lui, care însă nu merită în niciun caz cei 2.000 de dolari pe care îi vrea.
Voi ce spuneţi?
Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă.
vineri, 12 octombrie 2018
joi, 11 octombrie 2018
Moda "replicilor" pare să se dezvolte
Din nefericire, ceea ce se petrecea între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor pare să se amplifice în ultimii ani. Tot felul de aşa-zişi întreprinzători, afacerişti fără scrupule au început să-şi folosească abilităţile şi tehnica de calcul de tip office la confecţionarea unor copii după diverse mărci poştale mai vechi sau mai noi, pe care le încadrează sub diferite categorii, precum "copy", "replica" etc.
La mărcile româneşti afaceriştii au realizat deja numeroase astfel de făcături şi nu există săptămână să nu dai de ele pe portalurile de licitaţii online. Am mai sris despre ele în articolele mai vechi de pe blog, dar fac şi o scurtă recapitulare: mărcile din primele emisiuni Cap de bour şi Principatele Unite, aşa-zise eseuri la emisiunea Expoziţia generală din 1906 precum şi combinaţii cu centre răsturnate (care nu există în realitate), precum şi replici după piese moderne: Recensământul din 1956 cu centrul răsturnat sau coliţa "Lupoaica". Desigur că astfel de afacerişti n-ar exista dacă nu ar avea şi "clienţi", pe care personal îi suspectez că nu doresc să-şi acopere nişte goluri din clasoare sau albume, ci să caute alţi fraieri pe spinarea cărora să tragă şi ei câte un "tunuleţ".
Mai nou am văzut şi replici după cele mai valoroase mărci ale zemstvelor (de regulă cele evaluate în catalogul Ciucin cu R-RRR), iar relativ recent, "în premieră" a apărut şi o zemstvă din Basarabia (click pe imagine pentru mărire). Vânzătorul este acelaşi care oferă regulat tot felul de minuni de acest gen.
Din nefericire nu există o legislaţie adecvată şi adaptată. Din fericire sunt foarte puţini colecţionarii care ar avea deprinderile şi dotarea pentru a confecţiona aşa ceva. Din nefericire, se pare că problema reglementării deţinerii unor astfel de producţii şi a comerţului cu ele nu interesează pe nimeni. O fi bine? O fi rău?
La mărcile româneşti afaceriştii au realizat deja numeroase astfel de făcături şi nu există săptămână să nu dai de ele pe portalurile de licitaţii online. Am mai sris despre ele în articolele mai vechi de pe blog, dar fac şi o scurtă recapitulare: mărcile din primele emisiuni Cap de bour şi Principatele Unite, aşa-zise eseuri la emisiunea Expoziţia generală din 1906 precum şi combinaţii cu centre răsturnate (care nu există în realitate), precum şi replici după piese moderne: Recensământul din 1956 cu centrul răsturnat sau coliţa "Lupoaica". Desigur că astfel de afacerişti n-ar exista dacă nu ar avea şi "clienţi", pe care personal îi suspectez că nu doresc să-şi acopere nişte goluri din clasoare sau albume, ci să caute alţi fraieri pe spinarea cărora să tragă şi ei câte un "tunuleţ".
Mai nou am văzut şi replici după cele mai valoroase mărci ale zemstvelor (de regulă cele evaluate în catalogul Ciucin cu R-RRR), iar relativ recent, "în premieră" a apărut şi o zemstvă din Basarabia (click pe imagine pentru mărire). Vânzătorul este acelaşi care oferă regulat tot felul de minuni de acest gen.
Din nefericire nu există o legislaţie adecvată şi adaptată. Din fericire sunt foarte puţini colecţionarii care ar avea deprinderile şi dotarea pentru a confecţiona aşa ceva. Din nefericire, se pare că problema reglementării deţinerii unor astfel de producţii şi a comerţului cu ele nu interesează pe nimeni. O fi bine? O fi rău?
miercuri, 10 octombrie 2018
Un cadou pentru rege
Tot răsfoind licitaţiile nu se întâmplă să nu dau peste plicuri şi alte piese interesante. Ca de exemplu plicul din imaginea de mai jos, oferit luna trecută în Germania (click pentru mărire).
Plicul este adresat "Maiestăţii Sale Regelui Carol II". Dar nu contează destinatarul la această piesă, ci marca cu care a fost francat plicul:
Este o marcă uzuală de 30 lei din emisiunea imprimată la Londra, dar nu normală, ci nedantelată.
Nu s-a prezentat în licitaţia respectivă şi spatele plicului, aşa că nu am de unde să ştiu dacă a fost un plic filatelic realizat de Casa Regală, ori dacă este doar un "cadou" trimis regelui filatelist.
Plicul a fost vândut cu 300 euro.
Plicul este adresat "Maiestăţii Sale Regelui Carol II". Dar nu contează destinatarul la această piesă, ci marca cu care a fost francat plicul:
Este o marcă uzuală de 30 lei din emisiunea imprimată la Londra, dar nu normală, ci nedantelată.
Nu s-a prezentat în licitaţia respectivă şi spatele plicului, aşa că nu am de unde să ştiu dacă a fost un plic filatelic realizat de Casa Regală, ori dacă este doar un "cadou" trimis regelui filatelist.
Plicul a fost vândut cu 300 euro.
marți, 9 octombrie 2018
Capete de bour la Dr. Derichs
La licitaţia din 1 septembrie a.c. a firmei din Köln au fost oferite (şi vândute) trei exemplare obliterate, foarte frumoase din prima emisiune moldovenească.
Acest exemplar de 27 parale este unul dintre puţinele considerate "de lux" dintre cele cunoscute. Culoarea tiparului este netă, fiind foarte bine toate caracteristicile clişeului. Marca este cunoscută de mulţi ani, fiind expertizată de mai multe ori: Royal Philatelic Society (1953), Zumstein (1954) şi Fritz Heimbüchler. A făcut parte din colecţia Chiesa (1914) şi Fritz-Kirchner. Marca a avut un preţ de strigare de 7.500 euro, fiind achiziţionată cu 9.000 euro.
Exemplarul de 54 parale de mai sus are margini bune şi este fără defecte. Ea este aplicată pe un mic fragment original, purtând o ştampilă clară ROMAN MOLDOVA, fiind una dintre cele nouă exemplare cunoscute purtând această ştampilă. Marca este ilustrată în primul volum al monografiei realizate de Fritz Heimbüchler. Ea a avut un preţ de strigare de 2.000 euro, fiind adjudecată pentru 7.500 euro.
Acest exemplar de 108 parale are margini foarte mari pe trei laturi, fiind clasificată ca piesă "de lux". Este unul dintre cele numai şapte exemplare purtând ştampila PIATRA MOLDOVA şi nu prezintă nici defecte, nici reparaţii. Poartă semnăturile experţilor Calves, Diena şi Thier şi este însoţită de un atestat semnat de Heimbüchler (din a cărui colecţie a făcut parte). Marca a avut un preţ de 4.000 euro la strigare, realizând însă un preţ final de 13.000 euro la finalul licitaţiei.
Preţurile de mai sus nu cuprind taxele şi comisioanele.
Acest exemplar de 27 parale este unul dintre puţinele considerate "de lux" dintre cele cunoscute. Culoarea tiparului este netă, fiind foarte bine toate caracteristicile clişeului. Marca este cunoscută de mulţi ani, fiind expertizată de mai multe ori: Royal Philatelic Society (1953), Zumstein (1954) şi Fritz Heimbüchler. A făcut parte din colecţia Chiesa (1914) şi Fritz-Kirchner. Marca a avut un preţ de strigare de 7.500 euro, fiind achiziţionată cu 9.000 euro.
Exemplarul de 54 parale de mai sus are margini bune şi este fără defecte. Ea este aplicată pe un mic fragment original, purtând o ştampilă clară ROMAN MOLDOVA, fiind una dintre cele nouă exemplare cunoscute purtând această ştampilă. Marca este ilustrată în primul volum al monografiei realizate de Fritz Heimbüchler. Ea a avut un preţ de strigare de 2.000 euro, fiind adjudecată pentru 7.500 euro.
Acest exemplar de 108 parale are margini foarte mari pe trei laturi, fiind clasificată ca piesă "de lux". Este unul dintre cele numai şapte exemplare purtând ştampila PIATRA MOLDOVA şi nu prezintă nici defecte, nici reparaţii. Poartă semnăturile experţilor Calves, Diena şi Thier şi este însoţită de un atestat semnat de Heimbüchler (din a cărui colecţie a făcut parte). Marca a avut un preţ de 4.000 euro la strigare, realizând însă un preţ final de 13.000 euro la finalul licitaţiei.
Preţurile de mai sus nu cuprind taxele şi comisioanele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)












