Câteva rezultate interesante la licitaţia Cherrystone din iulie a.c.

La această licitaţie a casei americane au fost prezentate, pe loturi mici, piese care au format o colecţie solidă cu tema cercetăşie. Pentru că şi România a pus în circulaţie mai multe emisiuni cu această temă, oferta s-a dovedit una interesantă.

Vă sugerez să nu faceţi comparaţii ale realizărilor înregistrate la Cherrystone cu preţurile din târgurile locale sau cu cele obţinute pe eBay sau Delcampe, pentru că este o cu totul altă lume (şi dl X de pe eBay nu se poate lăuda cu vadul comercial al americanilor). Luaţi preţurile de mai jos doar cu titlul de inventar.

Jamboreea Sibiu, pereche nuzată de 6 lei nedantelată la mijloc: preţ de strigare - 450 dolari, adjudecată cu 575 dolari.

Supratipar auriu MAMAIA pemarca de 25 bani: preţ de strigare - 450 dolari; adjudecată cu 475 dolari.

Ştraif orizontal de trei mărci de 25 bani cu supratipar negru MAMAIA aplicat oblic: preţ de strigare - 230 dolari; adjudecată cu 280 dolari.

Probă de cerneală a supratiparului pe marca de 1 leu; oferită cu 230 dolari, vândută cu 290 dolari.

Aceeaşi marcă în bloc neuzat de patru mărci cu supratiparul negru răsturnat; piesa a fost oferită cu 1.400 dolari şi vândută cu 1.500 dolari.

Probă de cerneală a supratiparului pe marca de 3 lei, roşu în loc de auriu; oferită cu 450 dolari, achiziţionată cu 475 dolari.

OETR 1935, serie în perechi neuzate, nedantelate; oferită cu 450 dolari, vândută cu 1.300 dolari.

Jamboreea Braşov 1936, serie nedantelată neuzată cu margini de coală; oferită cu 230 dolari, vândută cu 800 dolari.

Aceeaşi emisiune în perechi nedantelate cu margine de coală: oferită cu 450 dolari, adjudecată cu 1.600 dolari.

Concluzie: toate loturile au fost frumoase, iar preţurile finale sugerează că au fost achiziţionate de clienţi cu bani, dintr-o altă lume.

O piesă care mi se pare interesantă

Este o carte poştală simplă românească de 5 bani verde deschis având marcă fixă tip Carol I "tipografiat" pe care am văzut-o pe un site de licitaţii. Click pe imagine pentru mărire.

Cartea poştală a fost utilizată de către un militar german, expeditorul aflându-se la oficiul militar de campanie nr. 308 din Bucureşti (este înscris pe latura stângă a cărţii poştale). ipul ştampilei corespunde cu cel nominalizat de Horst Borlinghaus (Die Deutsche Feldpost in Rumänien... - Stempelhandbuch, pag. 243).

Al doilea element care mi se pare interesant este utilizarea ştampilei BUCUREŞTI CURSA II (ştampilă aparţinând poştei civile), aplicată la aceeaşi dată cu cea aparţinând oficiului militar german.
Nu am reuşit să-i răspund la întrebarea: dacă trimiterea a avut ca destinatar oficiul militar de campanie nr. 185 din Sofia, ea a fost expediată cu poşta civilă? Care a fost rostul ştampilei BUCUREŞTI CURSA II? Poate mă ajută cineva.

Apariţie editorială de excepţie: László Kállai - Emisiunea de mărci Cluj

Prin amabilitatea autorului, mi-am îmbogăţit biblioteca filatelică cu o lucrare excelentă de studiu pentru mărcile emisiunii cu supratipar Cluj din 1919.

Este prima lucrare de studiu tradiţional de nivel înalt apărută după celebra monografie a sibianului Szalay, Höhere Philatelie, iar abilităţile de tehnoredactor ale dlui Kállai (care este şi redactorul şef al revistei Philatelica.ro) au reuşit să prezinte cititorului interesat rezultatele studiului de peste 20 de ani într-o formă grafică deosebită.

Un posibil dezavantaj pentru cititorul român l-ar putea constitui textul scris în limba maghiară, dar colecţionarul familiarizat cu mărcile emisiunii Cluj cred că se pot descurca relativ uşor dacă ştiu termenii filatelici de bază.

Autorul a analizat sub toate aspectele cadrul în care au fost realizate supratiparele emisiunii Cluj, descriind în amănunt toate caracteristicile tehnice ale acestor mărci şi prezentând în premieră detalii necunoscute celor mai mulţi colecţionari referitoare la construcţia planşelor, debitarea colilor comerciale, caracteristicile hârtiei şi ale dantelurii etc.

Partea principală a lucrării a fost rezervată caracteristicilor supratiparelor, a varietăţilor şi a defectelor caracterstice fiecărei poziţii în coală. Nu au fost uitate nici falsurile, inclusiv cele ale ponsoanelor aparţinând unor experţi cunoscuţi.

Pentru fiecare poziţie din coală, autorula rezervat câte două pagini pentru descrierea detaliată a tuturor caracteristicilor/defectelor supratiparului. Mai clar decât atât nu ştiu dacă se poate.

Fără îndoială că studiul volumului îmi va lua ceva timp, mai ales că abia aştept să-mi completez baza mea de date.

Doresc să-l felicit pe autor pentru munca depusă şi să-i transmit că aştept cu mare nerăbdare volumul al doilea al monografiei, pentru că aşa ne-a ameninţat!

Cititorii care doresc să-l contacteze pe dl Kállai îl pot găsi pe Facebook.

Franţa, marca de 5 franci Napoleon utilizată la Tulcea

În ultima perioadă colecţionarii par să fie din ce în ce mai interesaţi de mărci franceze utilizate la oficiile consulare care au funcţionat pe teritoriul Principatelor Dunărene. Vă prezint o marcă utilizată la oficiul francez din Tulcea:

Din nefericire marca este defectă. Ea a fost oferită în cadrul licitaţiei cu numărul 155 a casei franceze Ceres Philatélie desfăşurată la începutul lunii iulie a.c.

Ştampila 5102 cu cifre mari este vizibilă integral datorită formatului mare al mărcii, lucru care nu se întâmplă atunci când este aplicată pe mărcile cu formatul uzual.
Potrivit unui inventar francez al exemplarelor cunoscute realizat pe la începutul anilor 2000, s-ar cunoaşte peste 30 de exemplare din marca de 5 franci purtând ştampile aplicate la Tulcea. Cu toate acestea, de mulţi ani este primul exemplar pe care îl văd.
Oficiul consular francez din Tulcea a avut rangul de birou de distribuţie, fiind deschis în noiembrie 1857. El a funcţionat până în aprilie 1879, serviciul fiind preluat integral de poşta română (primul oficiu poştal românesc din localitate s-a deschis în 1878).

Marca a avut un preţ de strigare de 100 euro, realizând un preţ final de 396 euro.