Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

marți, 3 iulie 2018

Semne marginale interesante la "Sateliţii artificiali" cu supratipar

Despre această emisiune (cu şi/sau fără supratipar) am mai scris pe blog. De această dată vreau să vă supun atenţiei un bloc care prezintă un set de semne marginale pe marginea de coală superioară pe care nu ţin minte să le mai fi văzut.


Emisiunea este caracterizată prin imprimări succesive pe hârtie cu mai multe tipuri de filigran, precum şi cu cilindri diferiţi (identificaţi prin seturi diferite de semne marginale sau benzi de culoare marginale).

Deşi emisiunea fără/cu supratipar oferă un câmp de studiu interesant, din nefericire nu există un studiu exhaustiv al acesteia.

Tot despre Expoziţia Generală, dar cu supratipar SE

Postarea aceasta  este (în afara semnalării) o ghicitoare.


La marca de 3 lei de pe rândul de jos, în faţa literei E a supratiparului apare o linie verticală, aparţinând cel mai probabil unui spaţiu tipografic utilizat la confecţionarea planşei supratiparului. Apariţia lui pare a da un răspuns unei întrebări mai vechi (pusă inclusiv de mine în articole publicate pe bloc) care se referă la acelaşi subiect.

Şi acum ghicitoarea, care are mai multe întrebări:

1. Ce spuneţi despre nuanţele diferite ale mărcilor de pe cele două rânduri?
2. Cum credeţi că s-a confecţionat planşa supratiparului: din litere independente, ori din seturi de litere "S   E"?

Puteţi face click pe imagine pentru mărire şi examinarea mai facilă a pieselor.

Update pentru Alex D


Cum se face imprimarea în tipar înalt (letterpress) ştiu, am prins vechile zeţării. Întrebarea se referea la altceva: dacă pentru cele două litere "S  E" s-a utilizat  o singură bucată de aliaj confecţionată în mod special pentru aceasta, ori s-au utilizat litere separate, aşa cum se vede la forma de imprimare din imagine. Implicaţia răspunsului îşi are rolul ei în expertizarea originalităţii supratiparului.
Pe Digibuc se află mai multe lucrări interesante, dar cele mai potrivite volume refeirtoare la istoricul procedeelor de imprimare se pot găsi pe Internet Archive. Vreo 2 GB de fişiere PDF am postat pe Facebook pentru cei interesaţi într-unul din grupurile din care fac parte.


(Sursa imaginii)

Expoziţia Generală 1906, falsuri ale valorilor mari

În fiecare zi răsfoiesc licitaţiile online pentru a descoperi piese interesante. Dar se întâmplă relativ des ca una să cauţi şi alta să găseşti. Dovada (click pe imagine pentru mărire):


Cum am văzut cele trei timbre, mi-au sărit în ochi două elemente care nu prea se potriveau:
- ştampilele nu seamănă cu niciun tip utilizat în perioadă;
- în mod clar dantelura nu este identică la cele trei piese (la originale, valorile mari nu se cunosc decât cu dantelura 11½).

Am scanat nişte originale din colecţia proprie şi le-am aşezat una lângă alta, lângă minunile oferite pe eBay. Click pe imagine pentru mărire:


Diferenţele, la examinarea mai detaliată, sunt evidente. Nu am să fac un rezumat al acestora, deoarece niciodată nu ştii când apar alte tipuri de falsuri, iar descrierea integrală a acestora nu ar fi decât o pierdere de vreme. Este evidentă şi diferenţa dantelurii fiecărui fals faţă de cea a originalului.

luni, 2 iulie 2018

Foi de expediţie francate cu uzuala "Carol II călare" (şi totuşi, cine are în atribuţii salvarea circulaţiilor poştale de la gunoi?)

Înainte de a începe tratarea subiectului cred că este necesar să subliniez că toate fragmentele prezentate mai jos au fost salvate de la topit de colecţionari pasionaţi. Ele provin dintr-o arhivă poştală creată la Sibiu în anii '30 şi dată la topit.
Ceea ce nicio autoritate din zilele noastre nu vrea să recunoască şi nici nu are intenţia de a reglementa este că niciun salariat angajat la stat nu are în acest moment obligaţia de a recupera timbrele de pe corespondenţa circulată în circuitul poştal. Nimeni nu are obligaţia colectării acestor documente poştale. Cu toate acestea, salariaţi din sistemul bugetar doresc să transfere în sarcina persoanelor fizice tot felul de obligaţii, pentru că - nu-i aşa -  ei au probleme majore: eradicarea foametei în Sahel, desalinizarea apelor mărilor şi încălzirea globală...

Din nefericire pentru colecţionari, numărul foilor de expediţie întregi utilizate pentru trimiterile de coletărie din perioada interbelică este relativ mic. Dar din fericire, există în diverse colecţii destule fragmente decupate din aceste formulare poştale.
Studiul acestor fragmente este util celor care studiază tarifele.

Fără să o mai lungesc, voi prezenta câteva astfel de fragmente de formulare, criteriul fiind existenţa în francatură a uzualei de 10 lei albastru menţionată în titlu. Puteţi face click pe oricare imagine pentru a o mări.

Fragment dintr-o foaie de expediţie expediată pw 2 iunie 1934 din Bucureşti la Sibiu. Francat pe faţă cu un timbru al aviaţiei de 2 lei şi un timbru statistic de 25 bani, iar pe verso (la sosire) cu două uzuale Carol II (10+4 lei), cu un alt timbru al aviaţiei de 1 leu şi încărcat cu un porto de 11 lei.

Foaie de expediţie pentru un colet expediat pq 17 martie 1934 din Bucureşti la Sibiu. Pe faţă este interesantă francarea cu timbrul aviaţiei de 2 lei cu perfin. Pe verso (la sosire), formularul a fost francat cu uzuale de 14 lei (1+3+10 lei), cu un timbru al aviaţiei de 1 leu şi încărcat cu un porto de 15 lei. Pe faţa fragmmentului este de asemenea vizibil un fragment din avizul de înştiinţare (lipit pe foaia de expediţie).

Foaie de expediţie pentru colet expediat din Mediaş pe 25 aprilie 1936, la Sibiu. De această dată mărcile uzuale (2×10 lei) au fost aplicate pe faţa formularului şi anulate cu o ştampilă interesantă (dreptunghiulară, format specific ştampilelor pentru mandate) cu legenda MEDIAS/CEC si ECONOMIE. Pe verso a fost aplicat la sosire un tibru de factaj Ferdinand cu supratipar, de 5 lei.

Foaie de expediţie trimisă din Făgăaraş pe 9 iunie 1934, la Sibiu. Francată cu uzuale de 14 lei pe verso, un timbru al aviaţiei de 1 leu şi încărcată cu un porto de 7 lei. Ştampilă interesantă de servicu aplicată pe faţă, DUPĂ PLECARE.

Colet expediat din Timişoara pe 13 mai 1934 la Sibiu. Francatura cu mărci uzuale a fost aplicată pe verso (10+4 lei), la sosire, unde trimiterea a şi fost încărcată cu un porto de 17 lei.

Marca de 10 lei are o neregularitate liniară orizontală pe literele ROM din ROMANIA.

Fragment asemănător cu cel precedent, pentru un colet expediat pe 2 iunie 1934 din Bucureşti la Sibiu. Francatura cu mărci uzuale este similară, dar încărcarea cu porto a fost făcută pentru o sumă de 13 lei.

Foaie de expediţie trimisă pe 17 martie 1934 din Periam la Sibiu. Aceeaşi francatură cu ărci uzuale, încîrcată însă cu un porto de 22 lei.

Colet expediat cu ramburs din Timişoara la Sibiu, pe 14 iunie 1934. Trimiterea a fost încărcată cu un porto de 27 lei. Etichetă de serviciu RAMBURS aplicată pe faţa formularului.

Foaie de expediţie pentru un colet expediat pe 6 septembrie 1933 de la Timişoara la Sibiu. Aceeaşi francatură de 14 leu cu mărci uzuale, dar trmitere încărcată cu un porto de 32 lei.

Şi ultimul fragment de astăzi: foaie de expediţie pentru un colet cu ramburs expediat pe 30 august 1933 din Satu Mare la Sibiu, cu aceeaşi francatură de mărci uzuale de 14 lei. Trmiterea a fost încărcată cu un porto de 34 lei.