Nu mă decid dacă această marcă este curioasă sau dubioasă

Marca de 50 bani "favorit" din 1869 de mai jos este oferită de către un american pe un portal online. M-am uitat destul de mult la ea şi pot spune că sunt într-o dilemă: o parte a desenului corespunde cu cel al mărcii originale, în timp ce alte elemente ale desenului nu-mi dau seama dacă aparţin unui fals, ori am de-a face cu un retuş pe care nu l-am mai văzut niciodată.

După culori nu ar fi nicio problemă. Exemplare care prezintă o ancrasare accentuată a cadrului (adică a culorii albastre) nu sunt rare. Desenul efigiei se apropie foarte mult de cel al originalelor. Ştampila ar corespunde cu "agrafa târzie cu stea" a biroului Bucureşti (Dragomir Kiriac - Ştampilografia poştală, fig. 423, planşa 25, pag. 102).

Elementele care mă intrigă sunt forma cifrei 5 din cartuşul stâng, deformarea dintre BANI şi cifra din colţul drept, precum şi lipsa parţială a buclei cifrei 5 din dreapta.

Orice opinie (argumentată) este binevenită.

QuarkXPress 2016: Faster, More Stable, With a New User Interface For Windows Users

First of all please excuse the potential text mistakes as English is not my native language.

I was privileged to test the Final Candidate of the brand new QuarkXPress 2016 layout software. It is already an impressive step forward showing the result of a great team of programmers.

The previous version brought a new engine running only on 64-bit machines, and now the UI was rewritten after a wide work for consulting either traditional or new QuarkXPress users. Rewriting Windows version made a very fast software and the few tests I made have shown me a highly stable software, even for memory consuming jobs.

BTW, Quark has a very useful Facebook page, a lot of worldwide users being in contact with Quark's engineers. Some days ago, Colin Edwards, a QuarkXPress user, wrote several nice words: " I am hugely impressed with the Facebook page.Most company Facebook pages are full of complaints but I love the positive attitude shown here from technical staffers and from the users. I only wish I had discovered it earlier."

Now, about QuarkXPress interface, the FC version adds the possibility to set the main color of the interface. A user can choose to set a grey or a light grey interface. It is a good setting which helps users eyes.

 Grey UI

Light grey UI

For setting the UI color one have to open the Preferences dialog box:

A new feature of QuarkXPress 2016 is the ability to dock the palettes:

With a right click on the title bar one can choose whatever palettes he needs.

Any palette can be opened also as usual, from the Window menu.
The measurement palette was also rewritten, it can also be docked and it have now more tabs which are sensitive to the kind of the selected item.

The modal dialog boxes have not disappeared, but one can input all his preffered values in the corresponding fields of the measurement palette without using of any further dialog box. The keyboard shortcuts are the same as in the previous versions, so this feature can bring a faster work.

Here are the tabs for a text box, from left to right: Classic, Text, Frame, Runaround, Character Attributes, Paragraph Attributes, Space/Align, Tabs and Drop Shadow. For each tab there are all input fields as found in the Modify dialog box.

For a picture box, the tabs are fewer: Classic, Frame, Runaround, Space/Align and Drop Shadow.

The new features of QuarkXPress 2016 have already been announced. For those who don't know them yet, there is a short video posted on Quark's channel from YouTube. All the brand new capabilities are making XPress a very special layout software, in my opinion the best software of its kind in the whole graphic market.



Quark have special pre-launch offers:
- you can buy QuarkXPress 2015 and you get QuarkXPress 2016 free, or
- there is a special upgrade pre-order offer for QuarkXPress 2015 users only: a reduced upgrade price.

The offers can be found here.

Ştampila liniară franceză MER NOIRE

Potrivit cercetătorilor francezi, această ştampilă era aplicată în perioada clasică pe corespondenţele expediate din porturile situate la Marea Neagră, predate direct navelor franceze (respectiv din Kerasunda, Samsun, Trebizonda, Varna şi - foarte rar - Sulina).

Oficiul poştal francez din Sulina a funcţionat între noiembrie 1857 şi aprilie 1879 (după Robert Desert). Deşi cataloagele nu listează decât mărci franceze tip Ceres şi Napoleon purtând ştampile ale oficiului francez din Sulina, Desert menţionează şi marca tip Sage de 30 centime brun (pusă în circulaţie în 1876) ca fiind cunoscută utilizată la Sulina.

După Congresul de la Berlin (în urma căruia România a pierdut judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad, dar a primit judeţele Tulcea şi Constanţa), oficiile româneşti poştale româneşti din Dobrogea au fost înfiinţate în noiembrie-decembrie 1878. Până atunci însă oficiul francez din Sulina se pare că şi-a continuat activitatea.

Scrisoarea pe care o prezint mai jos are anumite particularităţi, încadrându-se (în opinia mea) numai parţial în zona românească de interes a Levantului francez. Click pe imagini pentru mărire.

Este o scrisoare francată cu o marcă (defectă) de 30 centime brun tip Sage, având ca destinaţie Constantinopolul. Ştampila de pe marcă este aproape ilizibilă, dar se poate totuşi distinge că ar putea fi aceeaşi ştampilă franceză CONSTANTINOPLE aplicată şi pe spatele scrisorii.
Pe faţă se distinge ştampila liniară cu cadru dreptunghiular MER NOIRE, ceea ce atestă faptul că scrisoarea a fost transportată cu unul din vasele franceze din Marea Neagră.

La interior, în antetul misivei se poate citi “Εν Σουλινά την 10/22 Απριλ.ου 1877” (Soulina 10/22 april 1877). Inscripţia atestă faptul că misiva a fost scrisă la Sulina. Neavând însă nicio ştampilă a oficiului dobrogean, nu pot decât să presupun că scrisoarea a fost înmânată personalului vaporului francez fără ca marca să fie anulată, ea primind o ştampilă abia la Constantinopol.
Nu cred că scrisoarea ar fi fost dusă în buzunar de către un curier privat de la Sulina la Constantinopol, deoarece în acest caz nu s-ar mai fi aplicat pe scrisoare ştampila liniară MER NOIR.
Încurcată treabă!

Scrisoarea a fost vândută pe un portal online cu 89 dolari de către un colecţionar sau negustor grec.

Despre viitorul Cod al Patrimoniului

Astăzi, Ministerul Culturii a postat pe propria pagină de internet, în vederea dezbaterii publice, setul de Principii care vor sta la baza tezelor prealabile ale Codului Patrimoniului Naţional şi a textului legislativ.

Deocamdată prea multe nu sunt de spus deoarece în document nu există nicio referire la modul concret privind obiectele patrimoniului imobil/mobil ori a modului de management al acestora.

De bine ce am aflat de postarea documentului, am realizat şi că pe site-ul ministerului RSS-ul a devenit nefuncţional (parcă ar fi o boală molipsitoare care afectează ministerele din România, ori au "învăţat" de la Ministerul Comunicaţiilor (de bine, de rău acest minister a lansat totuşi o versiune îmbunătăţită a site-ului, care ARE RSS).

Conţinutul documentului m-a făcut imediat să remarc similitudini cu unul dintre textele relevante adoptate de către Parlamentul European intitulat "Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european". Pentru cititorii mai curioşi, acest document poate fi consultat aici. În subsolul acestui document (la "note") există linkuri către convenţiile invocate în setul de principii.

Ceea ce am observat parcurgând setul de principii este că există referiri la mai multe convenţii internaţionale, dar Constituţia nu este nici măcar amintită. Şi nici Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

Sper să nu am eu gura spurcată şi să ne trezim cu un regim caracteristic unui stat în stat pentru bunurile culturale, pentru că bănuiala pe care am avut-o atunci când am scris despre republicarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice se pare că se adevereşte: există persoane care susţin că este necesară inventarierea tuturor colecţiilor particulare pentru a se evita spălarea banilor şi pentru ca posesorii să fie siguri că deţin legal obiectele de colecţie. Nu e nici glumă şi nici nu-mi arde de poante, e una dintre propunerile vehiculate mai recent.

Propunerile și observațiile referitoare la proiect pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii, Bdul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. fax 021.223.49.51 sau la adresa de e-mail adrian.balteanu@cultura.ro, până la data 15.05.2016.

Pentru a uşura lecturarea setului de principii am transformat fiecare pagină a documentului în imagine. Puteţi face click pe fiecare imagine pentru a o mări.