Domnule ministru Gheorghiu, aveţi de gând să rezolvaţi vreodată problema experţilor? Când şi cum? În Ministerul Culturii legalitatea este opţională?

Draftul memoriului prezentat mai jos datează din luna februarie a.c., fiindu-vă prezentat nu numai cu scopul de a vă atrage atenţia asupra ilegalităţii proiectului de act normativ promovat de Ministerul Culturii, ci şi pentru a se rezolva, o dată pentru totdeauna, lipsa (intenţionată?) de reglementare a activităţii experţilor acreditaţi. Iar aceasta este strâns legată de nevoia de reformare a modului de clasare a obiectelor patrimoniului mobil şi de trecere la sistemul european de clasare pe baza treptelor valorice din legislaţia comunitară.

Probabil că memoriul a zăcut ceva timp prin cine ştie ce sertare, ori a fost "dat în lucru" exact aceloraşi experţi sau consilieri care se opun cu îndârjire oricărei reglementări a domeniului.

Domnule ministru, până la rezolvarea acestei probleme sunteţi părtaş la tot ceea ce fac experţii acreditaţi. Inclusiv la poten'ialele cazuri de evaziune fiscală.

FOLLOW THE MONEY!

 

 

 

 

 

Ziua nomdială a libertăţii presei

În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.

ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat", dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri" într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.

În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online. Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. 
Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală. Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul en.unesco.org.

Via Agerpres