Există perioade din istoria poştală (nu neapărat românească) care au în continuare nevoie de atenţie din partea cercetătorilor.
Există o problemă care mă frământă de mai multă vreme, şi anume care sunt poştele străine militare sau de campanie care au funcţionat pe teritoriul Principatelor pe timpul Războiului Crimeii.
Ştiu, voi primi repede răspunsul: poşta militară austriacă. Ştampilele oficiilor austriece de campanie şi corespondenţele pe care le poartă sunt de mult timp cunoscute, apreciate, expuse la marile manifestări, catalogate şi preţuite după cum li se şi cuvine.
Şi poşta imperială rusă a deţinut oficii în unele localităţi din Principate (Bucureşti, Galaţi, Focşani - numai până în 1854 şi Iaşi; se bănuieşte că ar fi funcţionat oficii ruseşti şi la Bârlad şi Giurgiu, dar nu a fost descoperită nicio ştampilă până în prezent, din câte cunosc).
Acum vine nelămurirea pe care o am. Oficiile poştale (consulare) franceze au fost înfiinţate abia după terminarea operaţiunilor militare, în 1857. Cu toate acestea, au existat două puteri europene ale timpului care s-au numărat printre beligeranţii războiului
şi care au avut trupe cu efective însemnate în zona Mării Negre şi a Dunării (Franţa şi Marea Britanie) sau care chiar au staţionat pe teritoriul Principatelor (Turcia). Acestora din urmă oare cine le-a asigurat comunicaţiile poştale?
Pe piaţa filatelică a apărut recent o piesă (urmează să fie vândută într-o licitaţie) pe care o văd pentru prima oară şi care m-au determinat să-mi pun întrebarea formulată mai sus.
Este un plic nu prea arătos, dar care se constituie într-o piesă-document. El a fost expediat în octombrie 1854 de la oficiul francez de campanie nr. A (ARMÉE D'ORIENT B-AU A), oficiu care era situat la acea dată (potrivit literaturii franceze) la Varna.
Şi de aici intervine partea frumoasă. Plicul l-a avut ca destinatar pe nimeni altul decât pe Omer Paşa, comandantul trupelor otomane, care se afla în Bucureşti (tot aici situându-se la acea dată şi comandamentul general al turcilor).
Pe verso se distinge, ca ştampilă de sosire cred eu, o altă ştampilă a unui oficiu militar francez: ARMÉE D'ORIENT B(ure)AU SED(entai)RE.
O scurtă recapitulare a ştampilelor utilizate de poşta franceză pe timpul Războiului Crimeii este făcută în tabelul de mai jos:
(sursa)
Cine a fost Omer Paşa?
Există literatură suficientă despre persoana militarului turc (care avea origine sârbă, fiind născut creştin ortodox). Puteţi citi
aici despre el.
Ca paranteză, documentându-mă mai demult asupra personalităţii lui Omer Paşa am aflat că soţia lui era româncă, şi poetă pe de-asupra. Puteţi citi mai mult despre acest lucru în cronologia confruntării militare făcută de Emilia Corbu pe propriul blog (
partea I-a,
partea a II-a).
Nu mă pot abţine să nu citez:
"Ida (Saide), soţia mareşalului Omer Paşa, româncă, sora compozitorului craiovean Gheorghe Simonis, compune Marşul Silistrei; anterior compusese Marşul Olteniţei. Ambele sunt publicate în «The Illustrated London News» No.684/May 27, 1854 şi, respectiv, No.723/January 13, 1855."
Şi pentru că tocmai a fost pomenită Olteniţa, poate că n-ar trebui să trecem peste un eveniment: bătălia de la Olteniţa din 4 noiembrie 1853 între ruşi şi turci a fost prima confruntare armată a Războiului Crimeii, ea având loc pe teritoriul românesc.
(Sursa ultimelor două fotografii: Wikipedia).
Se cunosc relativ multe piese de corespondenţă provenite din acest conflict militar. Din păcate, la marea lor majoritate este greu de stabilit cu exactitate care a fost locul de expediere, deoarece lipseşte indicaţia locului de pe ştampile, informaţiile despre localizarea acestora la anumite date sunt limitate sau lipsesc (iar în cele mai multe situaţii nu s-au păstrat nici corespondenţele din plicuri). De aceea cred că nu au fost semnalate încă piese circulate pe teritoriul Principatelor (sau dacă totuşi s-au semnalat, mie îmi sunt necunoscute sursele; sau poate am trecut peste ele, neinteresându-mă atunci subiectul). De altfel nici nu cunosc vreun filatelist român care să fie interesat de acest subiect.
În orice caz, este foarte probabil să fi existat pe teritoriul Principatelor oficii poştale militare de campanie atât franceze (piesa ilustrată mai sus poate constitui o dovadă pentru aceasta), cât şi otomane. În ceea ce priveşte poşta turcă, este posibil să existe informaţii în literatura de specialitate, informaţii care să fi rămas însă necunoscute colecţionarilor români.
Cred însă că în cataloagele noastre (viitoare) ar trebui să păstrăm un loc şi pentru poştele militare străine din Principate pe timpul Războiului Crimeii (în plus faţă de cele austriece şi ruseşti).
