Despre hârtia cu fire de mătase

M-a întrebat recent cineva cum apare hârtia cu fire de mătase. Având la îndemână aceste uzuale austriece premergătoare Primului Război Mondial mi-am adus aminte de întrebare şi cred că nu ar strica să o şi ilustrez pe blog, deoarece există destui colecţionari care nu stăpânesc bine noţiunea, ori care nu au avut niciodată ocazia să vadă specimene. Click pe imagine pentru mărire.

Aceste uzuale austriece au fost imprimate în mai multe tranşe, cu planşe diferite şi utilizându-se hârtii cu provenienţe şi calităţi diferite. Marca din stânga a fost imprimată pe hârtie cu fire de mătase, iar cea din dreapta pe hârtie obişnuită.

Firele de mătase provin de la deşeurile textile folosite ca materie primă, alături de alte surse de celuloză. Ele sunt prezente în masa colilor de hârtie, fiind vizibile pe ambele ei feţe (pe faţa tipărită, acoperită în mare măsură cu desenul mărcii, vizibilitatea este îngreunată, dar firele rămân vizibile).

Şi la mărcile poştale româneşti se înregistrează unele mărci care au fost imprimate pe hârtie cu aşa-zise fire de mătase.
Ca termen utilizat în cataloage, în literatura românească această hârtie este denumită tradiţional "cu scame". Prima emisiune unde este întâlnită (din câte îmi aduc aminte pe loc, în momentul redactării articolului) este emisiunea de mărci taxa de plată din 1911, unde câteva valori se cunosc imprimate pe hârtie cu scame. Mai târziu, la uzualele "Ferdinand cap mare" se întâlnesc pe o hârtie cu scame valorile de 5 bani verde, 10 bani roşu vişiniu şi 25 bani albastru (foarte rar). Hârtia cu scame se întâlneşte şi la valorile de 3 bani negru şi 30 bani violet ale uzualelor "Ferdinand cap mic".

Ca terminologie utilizată în cataloagele consacrate, în limba germană se foloseşte denumirea "Faser Papier", iar în limba engleză - "granite paper". Cataloagele franceze sunt nerelevante pentru mărcile din această parte a continentului.

Există două confuzii pe care colecţionarii începători le fac frecvent între hârtiile mărcilor româneşti din perioada 1915-1920:
- pe de o parte, relativ des, hârtia aşa-zisă "de război" (utilizată la tirajele uzualelor "Ferdinand cap mare" imprimate la Tipografia Sfetea este confundată cu hârtia cu scame, deoarece şi ea are în componenţă urme ale deşeurilor textile şi fire vizibile la suprafaţă;
- pe de altă parte, hârtia de război de la uzualele Ferdinand este confundată cu hârtia "gri" a uzualelor emisiunii provizorii "Moldova" imprimate în 1918-1919 cu clişee vechi.

Sper ca această prezentare destul de subţire să vă fie utilă.

Aşa-zisele replici sunt de fapt falsuri în toată regula

Despre "produsele" unui anumit vânzător de pe eBay am mai scris. Persoana recidivează (în ceea ce priveşte piesele româneşti), propunând amatorilor alte "erori" spectaculoase.

De această dată obiectivul vânzătorului s-a îndreptat spre emisiunea "40 de ani de domnie ai regelui Carol I", individul fabricând "varietăţi" cu centrul răsturnat.
Aici venim la afirmaţia din titlu: o astfel de "producţie" poate fi considerată un fals (în pofida faptului că vânzătorul îşi denumeşte produsele drept "replici") deoarece nu se copiază ceva existent, ci pur şi simplu au fost realizate varietăţi care nu sunt cunoscute a exista.

Click pe imagini pentru mărire.

Spink a ajuns să vândă falsuri ale timbrelor româneşti! Am ajuns rău!...

...Dacă până şi ditamai casa cu vechime şi renume a ajuns să comercializeze aşa ceva.

De ani de zile scriu despre falsurile de la Căişori care se identifică imediat după dantelura în linie. Iată însă că un asemenea fals apare unde nici nu te aştepţi!

Nu văd decât o singură cauză pentru pentru asta: indiferenţă faţă de mărcile româneşti (ca să nu spun delăsare, că mă îndoiesc de faptul că ditamai casa nu ar avea bani să plătească un expert).

Lotul cu pricina poate fă găsit la pagina 230 din caralogul în format PDF, ori la această pagină în catalogul în format HTML.

A apărut o nouă formă de jurnalism online: articolul fără conţinut

Ceea ce semnalez mai jos nu este o poveste întâlnită o singură dată, care ar putea induce ideea unei greşeli, ci o problemă care se repetă iar şi iar.
Habar n-am ce este în mintea celor de la Solar Magazin şi ce spune autoarea când vede pagina respectivă. Am verificat aceeaşi adresă cu trei browsere diferite (pentru că mi se mai întâmplă să nu văd integral unele site-uri din cauza extensiilor AdBlock şi Privacy Badger). Dar nu, cu oricare browser folosit (cu sau fără pomenitele extensii) văd acelaşi lucru.
Nu am intenţia să fac eu pe poliţaiul pe net, ci pur şi simplu mă deranjează că văd un titlu, dau să citesc articolul şi mă enervez că clicăi degeaba pentru o fantezie a unor şmecheraşi, piezând timpul inutil.