Căutând astăzi pe internet în baza de date a Camerei Deputaţilor, la procesul legislativ, evoluţia unor reglementări care nu au legătură cu domeniul nostru, dau peste un proiect de lege care are ca obiect exact ceea ce scrie în titlul articolului.
Iată expunerea de motive făcută de către iniţiatori (click pe imagini pentru mărire).
Am extras textul expunerii de motive, pentru a putea fi lecturat mai uşor.
EXPUNERE DE MOTIVE
La proiectul de lege privind trecerea colecţiei de timbre a României
de la Compania Naţională Poşta Română în patrimoniul Băncii Naţionale a României.
Colecţia de mărci poştale deţinută în prezent de Compania Naţională Poşta Română conţine peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante: machete originale - unele executate de artişti cunoscuţi - matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti - inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour- întreguri (plicuri şi cărţi poştale), eseuri, probe de tipar şi multe altele. Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurie, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II- lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume.
Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate. Colecţia aparţine, fără nicio îndoială patrimoniului cultural naţional şi poate fi denumită Colecţia de timbre a României. În anul 1967 colecţia de timbre a Băncii Naţionale a României a fost transferată Poştei Române. În anul 1985 întreaga colecţie oficială de timbre a României a revenit la B.N.R. unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale a trecut din nou în administrarea Poştei.
Nu este bine ca această colecţie să fie deţinută de Compania Naţională Poşta Română deoarece:
1. Compania Naţională Poşta Română este o companie de stat cu caracter comercial, preocupările culturale nefăcând parte din obiectul ei de activitate. Ca urmare a acestui fapt administrarea colecţiei are de suferit, fiind în mod obiectiv considerată o chestiune secundară şi în consecinţă neglijată. De altfel dificultăţile economice cu care se confruntă compania în prezent afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar faptul că aspectele culturale nu pot fi luate în considerare de managementul instituţiei a făcut să nu existe, în mod practic, personal de specialitate pentru conservarea şi valorificarea ştiinţifică a colecţiei.
2. Există riscul ca prin privatizarea sau restructurarea Poştei Române, teme aflate la ordinea zilei, colecţia de timbre să fie înstrăinată, fapt inacceptabil acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României.
3. Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind instrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, subevaluarea lor. Faţă de o valoare reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro.
4. Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei sau să folosească patrimoniul filatelic în diverse operaţiuni comerciale: ipoteci, asocieri în participaţiune etc. Faptul că Poşta Română a contestat în instanţă decizia Curţii de Conturi a României de a considera timbrele ca făcând parte din patrimoniul public al statului nu face decât să întărească îngrijorările şi mai ales suspiciunile privind aceste intentii dolosive.
Este bine ca timbrele să treacă în administrarea Băncii Nationale a României deoarece:
1. Banca Naţională a României este deţinătoarea de drept a unei importante părţi din această colecţie. În 1990, când a fost transferată colecţia de timbre de la Banca Naţională a României la Poşta Română, din cele 8.155.719 timbre predate 3.890.477 aparţineau Băncii Naţionale, adică aproape 50%.
2. Prestigiul de care se bucură Banca Naţională a României, sub toate aspectele, face să fie singura instituţie potrivită pentru a deţine aceste timbre. Marca poştală este considerată, alături de imn, drapel şi monedă, un simbol naţional.
3. Colecţia de mărci poştale în discuţie face parte în mod indubitabil din patrimoniul cultural naţional şi chiar din tezaurul naţional. Din acest punct de vedere păstrare lor la BNR ar fi un fapt firesc. De altfel, în anii Primului Război Mondial, colecţia de timbre a făcut parte din Tezaurul naţional evacuat la Moscova, de unde o parte s-a întors în 1935. ln perioada 1985-1990, când timbrele au fost în administrarea BNR denumirea oficială a colecţiei a fost Tezaurul Naţional Filatelic, fapt ce dovedeşte importanţa şi valoarea lor.
4. BNR dispune de spaţii corespunzătoare pentru depozitarea timbrelor, din punct de vedere al conservării dar şi al sistemelor de securitate, incomparabile cu cele de la Poşta Română.
5. BNR dispune de specialişti atestaţi la cel mai inalt nivel, inclusiv pe linie filatelică, care ar asigura condiţii optime pentru colecţie.
6. BNR poate asigura condiţii optime de studiu al acestor mărci poştale de către specialişti recunoscuţi pe plan naţional sau intemaţional, promovând astfel timbrele româneşti în mediile academice şi universitare, inclusiv în străinătate.
7. BNR ar asigura securitatea colecţiei de mărci poştale, prin protejarea ei inclusiv faţă de factorul politic. În perioada interbelică Poştă Română a transferat 30% din timbrele străine sosite în ţară de la Biroul Poştal Internaţional al Uniunii Poştale Universale colecţiei regelui Carol al Il-lea, iar în perioada comunistă, prin dispoziţii ale conducerii Ministerului Transporturilor şi Telccormmicaţiilor, au fost trimise din colecţia de bază a Poştei diverse timbre în ţări precum URSS, Iran, Mongolia, Vietnam etc.
8. Resursele financiare de care dispune BNR ar asigura atingerea celor mai înalte standarde privind condiţiile de conservare şi evidenţă a colecţiilor de timbre, lucruri ce nu pot fi făcute de Poşta Română.
9. Prin aparatura specifică de care dispune BNR se pot face analize privind autenticitatea unor mărci poştale, acţiune imposibilă la Poşta Română.
10. Opinia publică este favorabilă trecerii timbrelor de la Poştă la BNR, considerând că prin acest lucru se garantează securitatea unor valori naţionale ce fac parte din Tezaurul României. În acest sens s-au exprimat prin documente oficiale Curtea de Conturi a României şi Academia Română, înalte personalităţi culturale din România prin cuvântări publice dar şi numeroşi ziarişti prin articolele publicate.
INIŢIATORI:
- Aurel VLĂDOIU, deputat P.S.D.
- Ion CĂLIN, deputat P.S.D.
- Florin IORACHE, deputat P.S.D.
- Vasile BLEOTU, deputat P.S.D.
- Vasile POPEANGĂ, deputat P.S.D.
- Ciocan Gheorghe, deputat P.S.D.
- Răţoi Neculai, deputat P.S.D.
- Buican Cristian, deputat P.N.L.
- Covaci Dorel, dep. P.S.D.
- Stragea Sorin, dep. P.S.D.
Proiectul de lege ar arăta cam aşa (click pe imagine pentru mărire):
Ca opinie personală, domnii deputaţi iniţiatori ai acestui proiect cred că nu au intuit faptul că schimbarea administratorului Muzeului Naţional Filatelic implică ori adoptarea şi a altor reglementări noi (pe lângă acest proiect), ori modificarea legislaţiei în vigoare în prezent. Pentru că este vorba de mai mult decât de locul de păstrare şi subordonare.
