Societate: insulta şi calomnia, înapoi în Codul Penal

Din link în link am ajuns pe blogul judecătorului Cristi Dănileţ, care citează un comunicat al Curţii Constituţionale şi prezintă, concomitent, un istoric al întregii probleme, de la abrogarea incriminării celor două infracţiuni, din 2006. M-am hotărât să semnalez articolul judecătorului deoarece conţine multe linkuri utile celor potenţial interesaţi de această problemă.

Nu este un subiect pe care am făcut "valsuri" până acum, deoarece am considerat întotdeauna că legea trebuie respectată, indiferent dacă îţi place sau nu. Consider însă că această informaţie este de interes pentru orice categorie de "scriitor", inclusiv pentru bloggeri.

Oamenii normali la cap nu cred că au avut vreodată vreo problemă nici cu incriminarea, nici cu dezincriminarea celor două infracţiuni. Există însă două categorii de persoane care, în opinia mea, au făcut un mare rău societăţii româneşti în ultimii ani: pe de o parte "purtătorii" de vorbe, zvonuri, şuşanele şi păreri, ţuţerii care scriu orice bătându-şi joc de "libertatea de exprimare" (inclusiv tot soiul de comentatori abia ridicaţi din cea mai josnică mocirlă), iar pe de altă parte cei deranjaţi de întâmplările reale dezvăluite de media, indivizii care au încercat să le bage pumnul în gură ziariştilor responsabili prin orice mijloace, inclusiv prin acţionarea în justiţie pe motive de calomnie.

Chiar dacă pe cei normali la cap noutatea legislativă nu ar trebui să îi afecteze, poate că ar trebui să manifeste un dram în plus de respinsabilitate şi de atenţie la ce scriu sau spun (inclusiv pe reţelele de socializare).

Ştampile legionare: aşa ceva e doar atac la inteligenţă

De ceva timp, un negustor tot comercializează mărci din epoca regelui Mihai purtând ştampile legionare. Fiecare vinde ce doreşte, că de-aia-i piaţă liberă, numai că individul de care vă vorbesc vinde falsuri!
Cine ştie măcar puţintică istorie, cred că realizează că după înnăbuşirea rebeliunii legionare din ianuarie 1941, oficial nu s-au mai putut utiliza insemnele Gărzii de Fier.
Prima semnalare în blogosfera filatelică românească aparţine d-lui Cornelius Ionescu, aici. Este exact acelaşi ID de pe eBay, erbog_uk.
La puţin timp după aceea, un alt articol de pe un blog filatelic prezintă detaliat diferenţele dintre originale şi falsuri. Este vorba despre articolul lui Daniel.

De vreo două luni, individul a început să vândă iar făcături de acelaşi soi, iar clienţi se pare că găseşte - sunt doar cumpărători neexperimentaţi. Un exemplu îl constituie perechile din imaginea de mai jos (click pentru mărire).

În mod evident, aceste ştampile nu mai puteau fi utilizate în 1947 (se pare însă că în realitate au fost "utilizate" mult mai târziu: ori anul trecut, ori anul acesta).
Ştampilele se pot deosebi nu numai prin elementele corect subliniate de Daniel, ci şi prin poziţia relativă a elementelor ştampilelor, una faţă de cealaltă. Priviţi pentru exemplificare imaginea de mai jos:

O linie dreaptă care uneşte cele două steluţe care sunt situate la începutul şi după textul "ALBA-IULIA" pur şi simplu "taie" data din mijloc, "1 DEC" (la fals). La original "steluţele" sunt de fapt acante, a căror poziţie se situează sub dată.
De asemenea, poziţia textului "ALBA-IULIA" este centrată la original între cercul exterior (dublu) şi cel interior, pe când la fals el este mult mai apropiat de cercul exterior (dublu).
Diferenţe oarecum asemănătoare se întâlnesc şi la ştampilele celorlalte localităţi (Iaşi, Bucureşti) falsificate de către "întreprinzători".
Acelaşi vânzător, erbog_uk, a mai "comis-o" şi altă dată, în afara vânzării acestor falsuri de ştampile: a vândut falsuri ale Capetelor de bour moldovene, fără a specifica acest lucru şi fără a-şi asuma vreo responsabilitate faţă de cumpărători (sau garanţie, cum vreţi să-i spuneţi). Deja consider că astfel de apucături sunt o obişnuinţă pentru acest individ, iar pentru aceasta vă recomand să manifestaţi prudenţă faţă de orice piesă ar oferi-o.

Floralia

Pentru că ieri a fost ziua florilor, pentru că primăvara ne desfată, pentru că este una dintre cele mai generoase teme ilustrate pe mărcile poştale (click pe imagini pentru mărire).

Tot o floare m-a îndemnat să aleg frumuseţile acestea, e Camelia cu ale ei psi-luneli. Vă invit să treceţi şi pe la Scorpio, Tibi, Vero, dor, Dictatura Justiţiei.

Care e treaba cu dantelura în pieptene?

În urma articolului de ieri referitor la minunile care s-au vândut pe eBay, găsindu-se acum şi pe portalul nostru neaoş Okazii.ro, am semnalat şi existenţa unei alte făcături, o pereche verticală la o valoare mică din emisiunea Căişorii, care era nedantelată la mijloc. Am scris că aşa ceva nu poate apărea, din punct de vedere tehnic, la mărcile acestei emisiuni.
Se pare că afirmaţia mea a trezit interesul câtorva colecţionari, care mi-au scris pe mail (unul "gratulându-mă" cu niscai măscări - mulţumesc la fel, prietene! -, iar ceilalţi interesându-se de latura tehnică a problemei.

Acum câteva zile tocmai am dat peste nişte coli vândute de un amic de-al nostru, iar una din coli prezenta o varietate interesantă, care ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine cum stă treaba cu "pieptenele". Coala provine de la o emisiune mai târzie, dar principiul este acelaşi ca la emisiunea Căişorii (click pe imagini pentru mărire).

Coala este prezentată faţă şi verso. Dacă vă uitaţi cu atenţie la ultima coloană de mărci (prima din dreapta la fotografia cu faţa colii şi prima din stânga la cea cu spatele colii), veţi observa o anumită decalare a dantelurii, care se menţine pe toată înălţimea coloanei conţinând cele zece mărci.

Imaginaţi-vă "pieptenele" precum o matriţă. Atuncicând privim coala din faţă, el este aşezat cu "cotorul" înspre dreapta, iar cu "dinţii" înspre stânga. Fiecare coloană de mărci a beneficiat de o bătaie (sau pas) la aplicarea "pieptenului", la dantelarea colii. "Dinţii" pieptenului nu sunt independenţi unul faţă de altul, ci fac parte din aceeaşi matriţă. Nu este posibil ca spaţiul dintre două mărci de pe o coloană să fie dantelat, iar alt spaţiu de pe aceeaşi coloană să rămână nedantelat. Acest lucru se poate întâmpla numai în cazul dantelurilor în linie (la care fie spaţiu dintre două rânduri/coloane alăturate sunt dantelate cu câte o "bătaie" a liniei de perfor).
Ca să vă ajut, am decupat şi câte o porţiune mărită din cele două imagini (faţa/spatele colii).

Acum cred că puteţi vedea mai bine decalarea "pieptenului". Ea scoate foarte bine în evidenţă natura compactă a matriţei, excluzând posibilitatea unor "spaţii albe" sau nedantelate între două mărci alăturate.