Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 5 aprilie 2014

Până când au circulat mărcile uzuale Mihai "vederi" fără supratipar?

Această întrebare a adresat-o unul dintre colegii colecţionari şi bloggeri, Liviu Ghiţă, în grupul Filatelia românească de pe Facebook. S-au prezentat vreo două unicate cu ştampile din 1948, dar pentru acestea întotdeauna planează bănuiala obliterprilor de complezenţă.

Uzualele Mihai "vederi" au fost puse în circulaţie în 15 august 1947. Circulaţia lor a fost oarecum stopată din cauza evenimentului de la sfârşitul lunii decembrie din acelaşi an, când regele Mihai a fost nevoit să abdice, iar forma de guvernământ a fost schimbată de comuniştii ajunşi la putere.

În primăvara anului următor, în luna martie, uzualele "vederi" au fost puse în circulaţie supratipărite, având faţa regelui acoperită de iniţialele RPR, iar coroana regală de deasupra efigiei de o bară orizontală. În mod normal, odată puse în circulaţie mărcile supratipărite, mărcile emisiunii iniţiale ar fi trebuit să fie invalidate. Totuşi ele au continuat să fie folosite la francare, iar uneori au ajuns să fie aşezate pe corespondenţe alături de mărcile supratipărite.

Din câte ştiu, nu există publicat vreun studiu privind circulaţia acestor mărci, deşi subiectul este unul deosebit de interesant, în opinia mea. Posibilităţile de studiu sunt bogate, iar piesele nu fac parte din categoria celor inaccesibile.
Prezentarea de mai jos este făcută în cea mai mare parte pe baza unor piese oferite în licitaţii de pe portalurile online. Nu mă hazardez să fac vreo evaluare la vreo piesă, le păstrez pentru viitorul catalog. Pe majoritatea imaginilor puteţi face click pentru mărire.

Aceasta ar fi prima zi "de după", 31 decembrie 1947, pe o trimitere loco, în Bucureşti. Nu reuşesc să-mi dau seama de ce pe mărci data din ştampilă este 31 decembrie, iar pe timbrul IOVR data este 30 decembrie.

Carte de vizită expediată loco în Bucureşti pe 8 ianuarie. Pe faţa plicului a apărut deja un slogan, o ştampilă "publicitară" cu textul "Trăiască Republica Populară".

Un imprimat extern, expediat pe 20 ianuarie din Bucureşti la Salonic, În Grecia.

Aceasta este o piesă foarte frumoasă, o trimitere recomandată şi expres expediată pe 31 ianuarie din Bucureşti la Roma.

O altă piesă foarte frumoasă expediată pe 6 februarie din Bucureşti în Palestina. Este o recomandată grea, care a trecut prin vama poştei din Tel Aviv.

Încă o piesă interesantă, expediată în 25 februarie de către legaţia americană din Bucureşti spre Canada. Mărcile au fost anulate abia la Washington (conform uzanţelor rezervate corespondenţei diplomatice). Uitându-mă la piesă, m-am întrebat dacă marca "Recensământul" a fost lipită cu fundul în sus din întâmplare sau premeditat.

Recomandată externă expediată în 27 febriarie din Bucureşti către Elveţia.

Carte poştală expediată în 4 martie din Bistriţa la Budapesta.

Recomandată par avion externă, expediată în 22 martie din Archita la Cleveland, Ohio, Statele Unite.

Într-un lot mai măricel de piese româneşti oferite într-o licitaţie de pe un portal online am remarcat piesa din mijloc, probabil o recomandată par avion expediată în 1 aprilie din Sibiu la Londra (posibil cenzurată la sosire, după prezenţa benzii de hârtie de culoare crem de pe marginea superioară). Din păcate piesa nu este vizibilă în totalitate. Piesa de deasupra a fost expediată din Bucureşti la Londra, în 13 ianuarie.

Trimitere expediată în 22 aprilie din Bucureşti la Tel Aviv.

Piesă foarte interesantă, o trimitere expres şi recomandată expediată în 24 aprilie din Bucureşti în Malta. Francatura este una mixtă, printre mărcile de pe faţa plicului fiind şi una cu supratiparul RPR.

Plic expediat în 13 mai din Bucureşti în Elveţia.

Francatură mixtă (mărci cu şi fără supratipar RPR) pe un plic expediat în 10 mai din Braşov la Hamburg, trecut prin cenzura aliată din Zona britanică a Germaniei.

Plic expediat în 20 mai din Giurgiu la Bucureşti. Pe faţă este vizibilă o ştampilă interesantă al Oficiului poştal militar al Garnizoanei Bucureşti.

Plic recomandat expediat în 12 iunie din Miercurea Sibiului la Santa Monica, California, Statele Unite.

Şi ultima piesă din prezentarea din această seară, un plic expediat în 10 august ca trimitere expres, recomandată şi par avion din Bucureşti la Montevideo, în Uruguay. Din păcate, imaginile sunt mici (le-am salvat de pe un portal online cu mulţi ani în urmă). Pe verso s-ar distinge cu oarecare greutate o ştampilă ovală de poştă aeriană din Timişoara.

Dacă aveţi completări la piesele descrise mai sus, v-aş ruga să le faceţi cunoscute.
Vă doresc succes la studiu!

UPDATE

Revistele mai "noi" (adică cele din ultimii zece ani) nu mi le-am introdus în baza de date (mai am şi eu lipsuri, asta este).
Dl. Călin Marinescu mi-a atras atenţia asupra articolului semnat de dânsul, publicat în Filatelia nr. 3/2008, pag. 7-8. Mărcile nesupratipărite au circulat (oficial) până la 15 august 1948.

6 comentarii:

  1. Aștept să primesc un plic pe acestă temă . Practic de la el a pornit și întrebarea . Cum apare îl prezint .
    Vă mulțumesc pentru promtitudinea articolului .

    Liviu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu plăcere. Întâmplarea a făcut ca aceeaşi întrebare să-mi fie adresată concomitent şi de un colaborator din străinătate.
      Aştept orice contribuţie cu interes, precum şi apariţia oricărei piese lămuritoare.

      Ștergere
  2. O întrebare de copil prost... Cum funcționa practic trasmiterea corespondenţei diplomatice. Era francat la legație cu mărcile țării gazde după care a fost trimis în coletul diplomatic în țara de baștină unde intra în circuitul poștal civil?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că da. Nu am găsit nimic scris pe nicăieri, dar de pe toate piesele pe care le-am văzut lipsesc ştampilele româneşti, mărcile (româneşti, ce-i drept) fiind anulate cu ştampile americane din SUA. Lipsa ştampilelor româneşti ar putea indica faptul ori că aceste corespondenţe nu erau maniplate de poşta locală, ori că beneficiau de un regim special.

      Ștergere
  3. In iegatura cu evaluarea pieselor circulate cu uzualel Mhai vederii se
    poate vedea in "Catalogul francaturilor romanesti 1922-1947 si1948-1963
    editat de cercetatorul Norbert Blisyar,rezident in Germania.
    Evaluarea se face pentru piese unicat sau multiple din aceiasi valoare
    circulate postal.Este de asteptat un Catalog al tuturor marcilor circulate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Personal nu sunt de acord cu acel sistem (folosit şi de Michel pentru mărcile germane). El nu corespunde tipurilor de corespondenţe, francatura simplă de exemplu putând fi cu mult mai rară într-o situaţie faţă de alta (la recomandată externă, să zicem, în comparaţie cu un imprimat loco recomandat - exemplul este arbitrar). Categoria de tarif trebuie să fie de bază în evaluarea pieselor, apoi combinaţia francaturii.

      Ștergere