Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

duminică, 9 decembrie 2012

Corespondenţe interbelice de poştă aeriană

Unul din vânzătorii mai activi pe un portal de licitaţii online din ultima vreme a postat trei piese frumoase de poştă aeriană, care mi-au plăcut şi şi pe care m-am hotărât să vi le prezint. Puteţi face click pe oricare imagine pentru mărire.

Acest plic a fost expediat recomandat în decembrie 1928 din Bucureşti la Viena. Tariful pentru o scrisoare externă era de 10 lei, taxa de recomandare era de asemenea de 10 lei, iar suprataxa poştală aeriană pentru Austria era de 6 lei pentru prima treaptă de greutate. Plicul de faţă a fost francat cu 27,50 lei (are o suprafrancare de 1,50 lei, probabil din lipsa temporară a mărcilor cu nominalul adecvat). Cele două uzuale "Mihai copil" au rămas neanulate. Plicul nu are niciun fel de ştampilă de sosire în Austria, ceea ce este un fapt neobişnuit pentru destinaţia Austria. Tocmai de aceea, este posibil ca piesa să fie una filatelică. Totuşi plicul a fost vândut cu 33 dolari (3 biduri).

Acesta este un plic deosebit de frumos. El a fost expediat în regim recomandat şi expres din Bucureşti la Mödling, Austria, via Viena, în august 1932. Plicul are o francatură multicoloră care însumează 43 lei. Verificând tariful, constat că pentru o scrisoare externă erau necesari 10 lei, taxa de recomandare era tot de 10 lei, iar taxa pentru o trimitere expres era de 30 lei. În plus, suprataxa poştală aeriană era de 5 lei. Totalul ar fi trebuit să însumeze 55 lei. Înseamnă că există o diferenţă în minus de 12 lei. Încă nu-mi dau seama care este problema (dacă diferenţa apare din cauza tarifelor - care ar putea fi altele - sau piesa este într-adevăr francată insuficient, dar netaxată). Trebuie să verific şi alte piese de poştă aeriană din perioada respectivă, pentru a mă convinge care este situaţia. Plicul are însă atât ştampila de tranzit prin Viena (pe faţă), cât şi ştampila de sosire la Mödling (pe verso).
Oricum, plicul a fost vândut cu 37 dolari (4 biduri).

A treia piesă care mi-a plăcut (deşi nu are o francatură spectaculoasă) este plicul de mai sus, expediat în august 1933 din Bucureşti la Gand, în Belgia. Plicul poartă ştampilele de poştă aeriană de tranzit din Viena şi Berlin, dar nu şi ştampila de sosire în Belgia. Este posibil ca el să fi fost transportat în regim mixt, cu două linii aeriene diferite (una pe distanţa Bucureşti-Viena, cealaltă pe restul parcursului - recunosc faptul că nu am verificat acest lucru încă în sursele bibliografice). În tarife, la acea dată nu apare o suprataxă aeriană specială pentru Belgia (pentru care apare abia începând cu 1 martie 1934), ci numai pentru Austria şi Germania. De aici şi supoziţia mea cu privire la tramsportul mixt.
Plicul nu a fost vândut. Ceea ce observ este că majoritatea cumpărătorilor nu apreciază raritatea pieselor (ştampilele germane de poştă aeriană sunt mai rare pentru această perioadă), ci mai degrabă francaturile colorate şi încărcate. Acesta este unul din motivele care m-au făcut să trag concluzia că într-un potenţial catalog specializat trebuie incluse cote diferenţiate pe tarife şi rute (ţinându-se cont de frecvenţa reală de apariţie a pieselor transportate prin poşta aeriană, şi nu de realizările din licitaţii, care - iată - nu reflectă întotdeauna raritatea pieselor, ci mai degrabă impactul emoţional provocat de unele piese).
Uite de aceea este frumoasă filatelia!

2 comentarii:

  1. Referitor la imaginea a treia :
    Marca poştală cu valoarea de 10 lei are gravat un monitor de Dunăre din clasa "Brătianu".Până în 1944 existau vreo şapte la număr : "Kogălniceanu", "Lahovary", "Catargiu"...Am avut ocazia să văd prin 1957...58 la Galaţi un asemenea monitor ancorat în port şi păzit de militari.Sovieticii ni-l returnaseră că era bun doar de fier vechi...Pe atunci eram de-o şchioapă şi bunicul meu matern, (fostul lup de mare şi fostul căpitan al DDGS şi apoi secund pe Yachtul Regal "Ştefan cel Mare") mi l-a arătat de la câţiva metri distanţă încercând să-mi explice câte ceva din ceea ce se putea vedea.Am rămas mereu cu imaginea impresionantă a turelelor.
    Nu am să uit niciodată acest moment de istorie navală de acum vreo 55 de ani în urmă...De neuitat a fost şi ocazia de a vizita nava-şcoală "Mircea" în 1968, venită proaspăt de la reparaţii capitale...
    O seară bună cu sănătate şi cu mult succes în pasiunea Dvs.!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate, literatura nu precizează pentru marca respectivă decât "Monitor pe Dunăre", fără a-l individualiza. Dar conform altor lucrări, vă dau dreptate.
      Vă mulţumesc foarte mult pentru urări şi vă asigur că şi eu vă doresc acelaşi lucru!

      Ștergere